Danemarca intenţionează să interzică utilizarea reţelelor de socializare de către copiii sub 15 ani, a anunţat marţi prim-ministrul Mette Frederiksen, informează g4media.ro.

„Guvernul va propune interzicerea mai multor reţele de socializare pentru copiii şi tinerii sub 15 ani”, a declarat Mette Frederiksen în discursul său de deschidere a sesiunii parlamentare.

Conform proiectului de lege care urmează să fie prezentat la o dată încă nespecificată, părinţii vor avea opţiunea de a le permite copiilor lor să utilizeze reţelele de socializare de la vârsta de 13 ani.

„Telefoanele mobile şi reţelele de socializare fură copilăria copiilor noştri”, a insistat şefa guvernului, argumentând că 60% dintre băieţii danezi cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani stau acasă în fiecare săptămână în loc să iasă şi să se vadă cu prietenii în timpul liber.

Modalităţile de aplicare a acestei interdicţii nu au fost detaliate.

La nivel internaţional, Australia este una din ţările pioniere în reglementarea internetului. Parlamentul său a adoptat o lege la sfârşitul anului 2024 ce interzice accesul la reţelele de socializare precum TikTok, X, Facebook şi Instagram pentru copiii cu vârsta sub 16 ani.

În iunie, Grecia a propus stabilirea unei vârste digitale a majoratului la nivelul UE sub care copiii să nu poată accesa reţelele de socializare fără consimţământul părinţilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Danemarca #rețele sociale

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.