Europarlamentarii votează joi, 9 octombrie curent, cele două moțiuni de cenzură depuse împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță AFP și site-ul Parlamentului European. Dezbaterile asupra celor două texte au avut loc pe 6 octombrie 2025, în plenul legislativului european.

Cele două moțiuni au fost depuse în luna septembrie de către grupul „Patrioți pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, și de grupul Stângii din Parlamentul European.

Moțiunea „Patrioților pentru Europa”: Documentul, înregistrat pe 16 septembrie 2025, acuză Comisia Europeană că nu a reușit să oprească migrația ilegală către Uniunea Europeană și că a semnat unilateral Acordul Mercosur cu țările din America Latină, în decembrie 2024, „ignorând opoziția fermă a mai multor parlamente naționale, a Parlamentului European și a agricultorilor europeni”.

Totodată, eurodeputații denunță „lipsa unui mandat oficial” în negocierea acordului comercial SUA-UE, acuzând executivul comunitar că „a ignorat flagrant echilibrul instituțional consacrat în tratate”.

Moțiunea grupului Stângii: Depusă în aceeași zi, moțiunea Stângii invocă „lipsa de acțiune a Comisiei” față de „atacurile militare brutale ale guvernului israelian” și „încălcările sistematice ale dreptului internațional în Gaza”. De asemenea, documentul acuză Comisia că a acceptat un acord comercial UE–SUA fără mandat, prejudiciind interesele europene, și că nu a tratat criza climatică și socială cu măsuri de anvergură.

Potrivit digi24.ro, în discursul său din plenul PE, pe 6 octombrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut unitate între forțele pro-europene, acuzând că adversarii blocului comunitar încearcă să-l destabilizeze din interior.

„Obiectivul acestei unități nu este în mod necesar să fim de acord în fiecare detaliu… Obiectivul este panorama de ansamblu – să ne unim în jurul a ceea ce avem în comun, pentru a sprijini europenii într-o lume periculoasă”, a spus von der Leyen, potrivit AFP și EFE.

Șefa Comisiei a avertizat că „adversarii Uniunii Europene nu doar exploatează diviziunile, ci le și incită activ”, menționându-l explicit pe președintele rus:

„Vladimir Putin nu își ascunde disprețul față de Uniunea noastră și față de fundamentele ei. Nu își ascunde nici bucuria față de toți prietenii săi obedienți din Europa, care fac munca pentru el. Este cel mai vechi truc din lume: semănarea diviziunii și răspândirea dezinformării, pentru ca europenii să se lupte între ei.”

Cele două moțiuni de cenzură vor fi votate separat de Parlamentul European, necesitând o majoritate de două treimi pentru a fi adoptate – o condiție dificil de atins. Este pentru prima dată în actualul mandat când Ursula von der Leyen se confruntă simultan cu două moțiuni de cenzură, venite din extremele politice ale spectrului european: dreapta naționalistă și stânga radicală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Strasbourg #Ursula von der Leyen

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.