Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

5 piloni esențiali care garantează securitatea – rolul NATO în sprijinirea Republicii Moldova

13 Oct. 2025, 13:24
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
13 Oct. 2025, 13:24 // Societate //  Realitatea.md

Siguranța României și stabilitatea Republicii Moldova depind de cinci piloni esențiali: apartenența la NATO, pregătirea operațională, comunicarea strategică, reziliența instituțională și cooperarea regională. Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării României, explică cum Alianța Nord-Atlantică, împreună cu partenerii europeni, consolidează flancul estic și sprijină Chișinăul în fața presiunilor hibride venite din partea Federației Ruse. NATO nu este doar un scut militar, ci și o rețea de solidaritate.

Potrivit Tratatului Nord-Atlantic, statele-membre își vor menține și vor dezvolta capacitatea individuală și pe cea colectivă de a rezista unui atac armat. Într-un context geopolitic tot mai volatil, NATO reprezintă principalul pilon al securității europene și singurul mecanism capabil să ofere garanții credibile împotriva agresiunii ruse. Generalul Gheorghiță Vlad descrie apartenența României la Alianță drept fundamentul securității, amintind că această calitate nu oferă doar protecție, ci și responsabilități clare. Consolidarea flancului estic este astăzi una dintre prioritățile strategice ale NATO. Dislocările de trupe aliate, centrele de comandă și control și exercițiile comune demonstrează unitatea și coeziunea Alianței.

„Armata României trebuie să fie pregătită să accelereze corespunzător în zona noastră de responsabilitate. Există un plan regional: avem comandamente regionale stabilite pentru diferite scenarii; avem forțe alocate, sunt cele opt battlegroup-uri stabilite în curs de formare al noului battlegroup; națiunile-gazdă sunt pregătite să acorde tot sprijinul țării-gazdă; avem foarte multe înțelegeri privind mobilitatea militară, astfel încât să putem să facem o mișcare de forțe și mijloace foarte rapid în caz de agresiune. Sunt întâlnite toate condițiile pentru a avea o apărare colectivă eficientă”, a declarat generalul.

Această solidaritate are o componentă dublă: militară și informațională. Pe de o parte, statele-membre își cresc interoperabilitatea și capacitatea de reacție; pe de altă parte, colaborează în combaterea amenințărilor hibride, precum dezinformarea și manipularea cognitivă. Generalul Vlad explică faptul că România își consolidează permanent capabilitățile în ambele domenii. Potrivit acestuia, țara participă constant la exerciții și misiuni NATO, iar prin aceste activități, se demonstrează că are capacitatea de interoperabilitate și că poate acționa alături de aliați în orice scenariu.

„Avem o situație de securitate foarte bună, avem parteneri pe care ne bazăm, s-au făcut pași foarte mari în dezvoltarea economică a României. Din punct de vedere legislativ am găsit resursele corespunzătoare pentru a avea instrumentele legale pentru a ne pregăti populația. La nivel de societate s-au făcut foarte mulți pași în ultimii 30 de ani și – ca român, ca militar – sunt convins că România și națiunea română are capacitatea”, a explicat Gheorghiță Vlad.

Tot el atrage atenția că amenințările Federației Ruse nu se limitează la frontierele fizice. „Federația Rusă știe foarte bine că noi ne apărăm foarte bine spațiul aerian, integritatea teritoriului. Nu trebuie să îi dăm multe semnale, pentru că din punct de vedere militar se cunosc. Nu uitați că România este parte a NATO. Avem toate garanțiile de securitate corespunzătoare să afirmăm că securitatea României nu a fost contestată nicio secundă. Avem capabilitățile necesare, avem tot ce trebuie la nivel aliat pentru a avea o reacție oportună. Și Federația Rusă știe acest lucru. Asta e motivul pentru care sunt tot felul de provocări hibride, la limita instrumentelor militare și politice”, a subliniat șeful Apărării.

Pe lângă măsurile de apărare, România și aliații săi investesc în dimensiunea cognitivă a securității — lupta împotriva dezinformării și a propagandei. Generalul descrie aceste acțiuni ca parte a unui „război cu mințile cetățenilor”: „Dezinformarea, fake news-ul, influențarea populației asupra alegerilor democratice, valorilor; narativul că mai bine se investește în educație, în cultură, în asistență medicală decât în securitate. Federația Rusă duce un război cognitiv, un război cu mințile cetățenilor noștri”.

În acest cadru, Republica Moldova ocupă un loc special în arhitectura strategică a NATO și a Uniunii Europene, chiar dacă nu este membră a Alianței. Generalul Gheorghiță Vlad a precizat că: „Armata României ajută Republica Moldova și Armata Republicii Moldova pentru a-și dezvolta capacitatea defensivă. Avem foarte multe programe de instruire în comun, avem foarte multe programe de dezvoltarea capabilităților. Oferim asistență Armatei Republicii Moldova să-și dezvolte capacitatea de apărare. România continuă să fie un aliat fidel al Republicii Moldova. Noi avem un parteneriat strategic și, da, România va ajuta cu absolut orice Republica Moldova și Armata sa în caz de atac”.

În fața acestei realități, NATO și statele sale membre, inclusiv România, joacă un rol de sprijin și stabilizare. „Nu uitați că avem o lege prin care statul român, în caz de conflict, trebuie să asigure asistență cetățenilor români aflați în afara granițelor naționale. România are instrumentele politice, militare și de altă natură, astfel încât să sprijine Republica Moldova și cetățenii din Republica Moldova sau mai ales cetățenii români din Republica Moldova”, a mai spus generalul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 08:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
06 Nov. 2026, 08:27 // Slider //  Valentina Buza

Iarna 2026 – 2027 ar putea fi mai blândă decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, potrivit celor mai recente estimări sezoniere realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Datele indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste mediile climatologice în vestul continentului, în perioada decembrie 2026 – februarie 2027.

Conform prognozei, cele mai mari șanse pentru o iarnă mai caldă decât în mod normal apar în mare parte din vestul Europei. În schimb, în nordul și nord-estul continentului, temperaturile ar putea fi mai apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.

Estimările ECMWF oferă o primă imagine asupra evoluției vremii în următoarele luni de iarnă, însă nu reprezintă o prognoză exactă a temperaturilor sau a condițiilor meteorologice din fiecare țară.

Modelul sezonier european analizează mai multe scenarii posibile de evoluție a vremii, iar cele mai recente estimări se bazează pe 51 de simulări meteorologice. Acestea indică probabilitatea unor abateri de temperatură față de mediile climatologice (n.r. anomalii termice), nu valorile exacte care vor fi înregistrate.

Prin urmare, semnalul unei ierni mai calde nu exclude apariția unor episoade de frig, a ninsorilor sau a unor perioade cu temperaturi negative. Chiar și într-un sezon cu o medie termică peste normal, pot exista intervale cu vreme severă și schimbări importante de temperatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O posibilă explicație pentru tendința termică indicată de unele estimări sezoniere este și instalarea fenomenului El Niño. Acesta reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial și poate influența circulația atmosferică la nivel global.

Efectele sale se pot resimți la distanțe mari de regiunea Pacificului, prin modificarea unor tipare de circulație atmosferică.

Totuși, legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă și nu permite încă stabilirea directă a temperaturilor care vor fi înregistrate într-o anumită țară.