Deși rezultatele alegerilor din 28 septembrie au validat dorința populației pentru democrație și bunăstare, demonstrând că intervenția externă nu și-a atins obiectivul electoral imediat, eforturile Kremlinului și ale actorilor interni aliați au vizat în mod strategic degradarea legitimității și funcționalității instituțiilor (CEC, sistem judiciar, instituții de aplicare a legii, presă independentă), proces care poate produce efecte de durată asupra stabilității democratice. Despre asta scrie în raportul Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Elementele-cheie identificate de către Centru în perioada mai-septembrie 2025 includ:

Infrastructuri media proxy operate industrial. Pravda Network (cel puțin 129 de site-uri, peste 50 limbi, reach cca 500.000 impresii/zi), Rețeaua Blocknot Network (119 site-uri în RM, UA și FR, reach min 20.000 utilizatori unici/zi) controlate de oameni de afaceri și foști actori politici din Federația Rusă și utilizate pentru a amplifica narative manipulatorii și dezinformatoare anti-UE și anti-democrație și apoi „spală” prin canale locale cu extensii „.md” și branding „moldovenesc”.

Site-uri doppelganger și laboratoare externe de „information laundering” – (precum restmedia[.]io; farodiroma[.]it) care plantează scurgeri trucate, falsuri ce sînt amplificate în mod sincronizat de rețeaua proxy pro-rusă pentru conferirea de credibilitate acelor postări și facilitarea circulației lor în spațiul informațional occidental și regional. Pentru amplificare suplimentară sînt folosite și conturi inautentice (doar acest proiect în perioada indicată a generat 23 de articole dedicate Republicii Moldova, distribuite de 700 de conturi de pe platforma X, cu 13 milioane de urmăritori, obținând 2,4 milioane de interacțiuni).

Infrastructuri de site-uri și conturi inautentice/coordonate. Rețeaua subregională CopyCop (GRU) – peste 250 de site-uri/pagini web pseudo-știri, atribuite persoanelor afiliate entităților statele din FR (de ex. Centrului pentru Expertiză Geopolitică (CGE) cu sediul la Moscova și al Direcției Principale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse (GRU). Site-urile erau prezentate ca provenind din România și Republica Moldova și au vizat direct vorbitorii de română.

Pentru comparație rețeaua conectată cu CopyCop, identificată de Insikt Group ce viza SUA, Canada și Franța în cadrul operațiunii Storm 1516 din raportul septembrie 2025, cuprindea 200 de domenii/pagini web – ceea ce demonstrează că Moldova a fost ținta unei campanii de amploare, mai agresive decât operațiunile documentate internațional.

Identificarea și neutralizarea acestei rețele a fost rezultatul unui efort comun cu partenerii externi, confirmând importanța cooperării transnaționale în contracararea MIIS. De asemenea, a fost angrenată o rețea de conturi inautentice „Evrazia” cu minim 300 de conturi (Facebook și TikTok) ce a promovat interesele maligne ale rețelei Șor și a ONG-ului rus Evrazia și politicienilor de rang înalt afiliați cu acesta.

Propaganda prin aplicații mobile. Rusia a încercat să eludeze măsurile de protecție împotriva propagandei TV pro-război și normalizarea agresiunii militare introducând conținutul direct în casele cetățenilor prin aplicații mobile. Proiecte online noi, precum HaiTV, au continuat linia de efort a MD24, lansat anul precedent. Investigațiile anterioare au demonstrat că MD24 are legături directe cu Russia Today, unul dintre principalii giganți media ai Federației Ruse, aflat sub sancțiuni internaționale. Aplicațiile au fost distribuite inclusiv prin platformele Google și Apple (potențial semnificativ de penetrare și influențare a opiniei publice).

Campanii de dezinformare pe platforme sociale. Pe platforma TikTok au fost stabilite 1.347 de conturi inautentice. Doar 8% dintre acestea au avut o audiența de cca 2 mln. urmăritori, generînd peste 42 mln de interacțiuni. Alte 155 conturi inautentice stabilite pe Platforma X/Twitter implicate constant în acțiuni coordonate ce au produs cca 3500 de distribuiri punctuale generînd peste 6 ml. de interacțiuni. Mesajele false au circulat intens în ecosisteme digitale unde publicul moldovean se intersectează cu comunități din regiune i diaspora, sporind efectul de credibilitate.

În ziua alegerilor, platforma Facebook a fost exploatată la maximum – în doar câteva ore, au fost semnalate peste 150 de conținuturi și conturi inautentice cu activitate semnificativă (ex: doar 26 de reclame plătite au acumulat cel puțin 1,3 milioane de interacțiuni în doar câteva ore într-o singură zi critică pentru democrație). Aceste date indică asupra potențialului enorm de a inunda complet spațiul informațional intern.

Instrumentalizare IA și deepfake – operațiuni ca „Matryoshka” (active constant în spațiul informațional din Moldova din septembrie 2023, intensificate și diversificate în 2025) folosesc IA generativ pentru a crea deepfake-uri, pagini contrafăcute și interviuri false și trucate care subminează legitimitatea conducerii instituțiilor democratice din RM (CEC, Președinția, Parlamentul RM, Guvern, etc.).

Impactul potențial și efectele observate sunt: erodarea încrederii societății în procese democratice, demotivarea și descurajarea exercitării dreptului la vot; decredibilizarea instituțiilor cu rol direct în asigurarea integrității proceselor electorale (CEC, MAI, Curtea Supremă) și a entităților responsabile cu securitatea informațională (STISC, CA, CCSCD); presiuni asupra independenței mass media și organizațiilor societății civile prin campanii de denigrare, tentative de etichetare ca „agenți străini”, infiltrarea fluxurilor de știri cu materiale fabricate; supraîncărcarea sistemică asupra capacității statului de a răspunde rapid la campaniile coordonate au vizat depășirea capacității instituționale de prebunking și fact-checking prin volum și sincronizare.

Concluzia centrală cu care vine acest raport este că miza reală a campaniilor de manipulare informațională și ingerință străine a depășit rezultatul imediat al scrutinului parlamentar. Obiectivul central a fost erodarea democrației ca sistem – prin slăbirea încrederii în instituții, infiltrarea ecosistemului informațional și consolidarea unor rețele interne capabile să reproducă și să amplifice narațiuni ostile pe termen lung. Deși impactul electoral imediat a fost limitat, costul strategic asupra rezilienței instituționale este real și impune un răspuns coordonat, rapid și sustenabil, în cooperare strânsă toate forțele democratice din țară și la nivel internațional.

Amintim că, în urma scrutinului legislativ, PAS și-a păstrat majoritatea parlamentară cu 55 de mandate, Blocul Patriotic, din care face parte și PSRM care a mai fost în vechiul Parlament, a obținut 26 de mandate, noile formațiuni fiind: Blocul „Alternativa” cu opt mandate, Partidul Nostru cu șase mandate și Partidul Democrația Acasă, la fel, cu șase mandate. CEC a prezentat Curții Constituționale procesul-verbal, raportul şi actele electorale cu privire la confirmarea rezultatelor și validarea mandatelor deputaților aleși. Judecătorii constituționali se vor expune în joia din 16 octombrie 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri parlamentare #Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.