Serviciul Vamal și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră au lansat astăzi un proiect-pilot inovator privind delegarea competențelor în punctul de trecere a frontierei de stat Costești–Stânca.

Prin acest proiect, țara noastră aplică pentru prima dată modelul european de control unic la frontieră, bazat pe cooperare interinstituțională și pe delegarea de atribuții între autoritățile de control. Astfel, verificările efectuate până acum separat de Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal vor fi integrate, ceea ce va permite reducerea timpului de traversare a frontierei, simplificarea procedurilor și creșterea eficienței operaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul este planificat pentru o perioadă de 12 luni, iar rezultatele sale vor fi evaluate după primele șase luni de aplicare. Dacă va fi considerat un succes, modelul ar putea fi extins și în alte puncte de trecere a frontierei. Înainte de lansarea proiectului, funcționarii vamali au fost instruiți pentru a putea aplica noile proceduri și a prelua competențele Poliției de Frontieră în condiții de siguranță și eficiență.

Lansarea oficială a avut loc la punctul Costești–Stânca, unde a avut loc predarea-primirea echipamentelor de control de la Poliția de Frontieră către Serviciul Vamal și o demonstrație practică a noilor proceduri, printre care autentificarea utilizatorilor din cadrul Serviciului Vamal în Sistemul Informațional Integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF) și înregistrarea electronică a mijloacelor de transport și a conducătorilor auto.

#control comun #politia de forntiera #serviciul vamal

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.