Deși rezultatele alegerilor din 28 septembrie au validat dorința populației pentru democrație și bunăstare, demonstrând că intervenția externă nu și-a atins obiectivul electoral imediat, eforturile Kremlinului și ale actorilor interni aliați au vizat în mod strategic degradarea legitimității și funcționalității instituțiilor (CEC, sistem judiciar, instituții de aplicare a legii, presă independentă), proces care poate produce efecte de durată asupra stabilității democratice. Despre asta scrie în raportul Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.
Elementele-cheie identificate de către Centru în perioada mai-septembrie 2025 includ:
Infrastructuri media proxy operate industrial. Pravda Network (cel puțin 129 de site-uri, peste 50 limbi, reach cca 500.000 impresii/zi), Rețeaua Blocknot Network (119 site-uri în RM, UA și FR, reach min 20.000 utilizatori unici/zi) controlate de oameni de afaceri și foști actori politici din Federația Rusă și utilizate pentru a amplifica narative manipulatorii și dezinformatoare anti-UE și anti-democrație și apoi „spală” prin canale locale cu extensii „.md” și branding „moldovenesc”.
Site-uri doppelganger și laboratoare externe de „information laundering” – (precum restmedia[.]io; farodiroma[.]it) care plantează scurgeri trucate, falsuri ce sînt amplificate în mod sincronizat de rețeaua proxy pro-rusă pentru conferirea de credibilitate acelor postări și facilitarea circulației lor în spațiul informațional occidental și regional. Pentru amplificare suplimentară sînt folosite și conturi inautentice (doar acest proiect în perioada indicată a generat 23 de articole dedicate Republicii Moldova, distribuite de 700 de conturi de pe platforma X, cu 13 milioane de urmăritori, obținând 2,4 milioane de interacțiuni).
Infrastructuri de site-uri și conturi inautentice/coordonate. Rețeaua subregională CopyCop (GRU) – peste 250 de site-uri/pagini web pseudo-știri, atribuite persoanelor afiliate entităților statele din FR (de ex. Centrului pentru Expertiză Geopolitică (CGE) cu sediul la Moscova și al Direcției Principale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse (GRU). Site-urile erau prezentate ca provenind din România și Republica Moldova și au vizat direct vorbitorii de română.
Pentru comparație rețeaua conectată cu CopyCop, identificată de Insikt Group ce viza SUA, Canada și Franța în cadrul operațiunii Storm 1516 din raportul septembrie 2025, cuprindea 200 de domenii/pagini web – ceea ce demonstrează că Moldova a fost ținta unei campanii de amploare, mai agresive decât operațiunile documentate internațional.
Identificarea și neutralizarea acestei rețele a fost rezultatul unui efort comun cu partenerii externi, confirmând importanța cooperării transnaționale în contracararea MIIS. De asemenea, a fost angrenată o rețea de conturi inautentice „Evrazia” cu minim 300 de conturi (Facebook și TikTok) ce a promovat interesele maligne ale rețelei Șor și a ONG-ului rus Evrazia și politicienilor de rang înalt afiliați cu acesta.
Propaganda prin aplicații mobile. Rusia a încercat să eludeze măsurile de protecție împotriva propagandei TV pro-război și normalizarea agresiunii militare introducând conținutul direct în casele cetățenilor prin aplicații mobile. Proiecte online noi, precum HaiTV, au continuat linia de efort a MD24, lansat anul precedent. Investigațiile anterioare au demonstrat că MD24 are legături directe cu Russia Today, unul dintre principalii giganți media ai Federației Ruse, aflat sub sancțiuni internaționale. Aplicațiile au fost distribuite inclusiv prin platformele Google și Apple (potențial semnificativ de penetrare și influențare a opiniei publice).
Campanii de dezinformare pe platforme sociale. Pe platforma TikTok au fost stabilite 1.347 de conturi inautentice. Doar 8% dintre acestea au avut o audiența de cca 2 mln. urmăritori, generînd peste 42 mln de interacțiuni. Alte 155 conturi inautentice stabilite pe Platforma X/Twitter implicate constant în acțiuni coordonate ce au produs cca 3500 de distribuiri punctuale generînd peste 6 ml. de interacțiuni. Mesajele false au circulat intens în ecosisteme digitale unde publicul moldovean se intersectează cu comunități din regiune i diaspora, sporind efectul de credibilitate.
În ziua alegerilor, platforma Facebook a fost exploatată la maximum – în doar câteva ore, au fost semnalate peste 150 de conținuturi și conturi inautentice cu activitate semnificativă (ex: doar 26 de reclame plătite au acumulat cel puțin 1,3 milioane de interacțiuni în doar câteva ore într-o singură zi critică pentru democrație). Aceste date indică asupra potențialului enorm de a inunda complet spațiul informațional intern.
Instrumentalizare IA și deepfake – operațiuni ca „Matryoshka” (active constant în spațiul informațional din Moldova din septembrie 2023, intensificate și diversificate în 2025) folosesc IA generativ pentru a crea deepfake-uri, pagini contrafăcute și interviuri false și trucate care subminează legitimitatea conducerii instituțiilor democratice din RM (CEC, Președinția, Parlamentul RM, Guvern, etc.).
Impactul potențial și efectele observate sunt: erodarea încrederii societății în procese democratice, demotivarea și descurajarea exercitării dreptului la vot; decredibilizarea instituțiilor cu rol direct în asigurarea integrității proceselor electorale (CEC, MAI, Curtea Supremă) și a entităților responsabile cu securitatea informațională (STISC, CA, CCSCD); presiuni asupra independenței mass media și organizațiilor societății civile prin campanii de denigrare, tentative de etichetare ca „agenți străini”, infiltrarea fluxurilor de știri cu materiale fabricate; supraîncărcarea sistemică asupra capacității statului de a răspunde rapid la campaniile coordonate au vizat depășirea capacității instituționale de prebunking și fact-checking prin volum și sincronizare.
Concluzia centrală cu care vine acest raport este că miza reală a campaniilor de manipulare informațională și ingerință străine a depășit rezultatul imediat al scrutinului parlamentar. Obiectivul central a fost erodarea democrației ca sistem – prin slăbirea încrederii în instituții, infiltrarea ecosistemului informațional și consolidarea unor rețele interne capabile să reproducă și să amplifice narațiuni ostile pe termen lung. Deși impactul electoral imediat a fost limitat, costul strategic asupra rezilienței instituționale este real și impune un răspuns coordonat, rapid și sustenabil, în cooperare strânsă toate forțele democratice din țară și la nivel internațional.
Amintim că, în urma scrutinului legislativ, PAS și-a păstrat majoritatea parlamentară cu 55 de mandate, Blocul Patriotic, din care face parte și PSRM care a mai fost în vechiul Parlament, a obținut 26 de mandate, noile formațiuni fiind: Blocul „Alternativa” cu opt mandate, Partidul Nostru cu șase mandate și Partidul Democrația Acasă, la fel, cu șase mandate. CEC a prezentat Curții Constituționale procesul-verbal, raportul şi actele electorale cu privire la confirmarea rezultatelor și validarea mandatelor deputaților aleși. Judecătorii constituționali se vor expune în joia din 16 octombrie 2025.