Curs valutar
  • EUR
    19.9459
    0.0461%
  • USD
    17.1851
    -0.217%
  • RUB
    0.2023
    -0.1483%
  • RON
    3.8018
    -0.0053%
  • UAH
    0.3844
    -0.026%

Toate știrile

20 august 2026

Paradox european: În timp ce condamnă Kremlinul, UE îi umple bugetul prin importuri masive de energie

10 Oct. 2025, 15:07
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
10 Oct. 2025, 15:07 // Actualitate //  Realitatea.md

Mai multe state din Uniunea Europeană, printre care România, Franța și Olanda, au înregistrat în 2025 o creștere semnificativă a importurilor de energie din Rusia, în ciuda sprijinului acordat Ucrainei. În cazul României, achizițiile au crescut cu 57% față de anul trecut, potrivit unei analize realizate de Reuters pe baza datelor Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), scrie Digi24.ro.

În contextul războiului din Ucraina, această evoluție plasează UE într-o poziție contradictorie: susține financiar și militar Kievul, dar continuă să alimenteze indirect economia de război a Moscovei prin importurile de energie, în valoare de peste 11 miliarde de euro în primele opt luni ale anului.

Franța a importat energie rusească în valoare de 2,2 miliarde de euro – o creștere de 40%, în timp ce Olanda a înregistrat o majorare de 72%. Portugalia a raportat o creștere de 167%. România se regăsește și ea pe listă, cu un avans de 57% al importurilor de energie din Rusia.

Potrivit experților CREA, livrările includ în principal gaz natural lichefiat (GNL), care reprezintă aproape jumătate din totalul importurilor din Rusia. În multe cazuri, GNL-ul intră prin porturile din Franța, Spania sau Belgia, dar este redirecționat către alte state membre, inclusiv Germania.

Vaibhav Raghunandan, specialist în relațiile UE-Rusia la CREA, a descris creșterea acestor importuri ca pe „o formă de autosabotaj”, având în vedere că veniturile din energie sunt principala sursă de finanțare a războiului dus de Rusia în Ucraina.

La rândul său, fostul președinte american Donald Trump a criticat dur liderii europeni, acuzându-i că „luptă împotriva Rusiei cu o mână și o finanțează cu cealaltă”. Într-un discurs susținut la ONU, Trump a cerut încetarea imediată a achizițiilor energetice din Rusia.

Guvernele din Franța, Olanda și alte state au declarat că nu pot bloca contractele comerciale aflate în derulare, în lipsa unor sancțiuni clare la nivelul UE. Companiile energetice precum TotalEnergies, Shell, Naturgy sau SEFE Germania continuă să importe GNL din Rusia în baza unor contracte pe termen lung, valabile până în anii 2030–2040.

UE intenționează să interzică complet importurile de GNL rusesc până în 2027, cu un an mai devreme decât termenul inițial, însă măsura necesită acordul unanim al statelor membre.

Guvernul român nu a oferit un punct de vedere oficial privind creșterea importurilor, precizează Reuters. În 2022, UE a importat energie din Rusia în valoare de 213 miliarde de euro, sumă mai mare decât totalul ajutorului oferit Ucrainei în acel an.

Analiștii avertizează că, în lipsa unor reglementări clare, fondurile europene pentru energie ar putea continua să susțină indirect efortul de război al Kremlinului, chiar dacă politic, UE rămâne unul dintre cei mai vocali susținători ai Kievului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Aug. 2026, 11:17
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
20 Aug. 2026, 11:17 // Slider //  Vlada Ciorici

Comisia Europeană a propus pe 17 iulie revizuirea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), una dintre principalele politici climatice ale Uniunii Europene. Revizuirea se conturează drept una dintre cele mai importante confruntări din politica climatică a UE, pentru că pune față în față ambițiile climatice, competitivitatea industriei și prețurile la energie, transmite presa română.

Ce este ETS

ETS este sistemul prin care industria grea plătește pentru poluarea produsă. Aceste industrii generează aproximativ 40% din emisiile UE. Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, companiile trebuie să cumpere certificate — cu cât poluează mai mult, cu atât plătesc mai mult.

Unele industrii primesc certificate gratuite, ca să nu-și mute producția în țări cu reguli de mediu mai relaxate. Certificatele gratuite urmau să dispară complet până în 2039, dar Comisia propune acum ca ele să continue, condiționat, din cauza temerilor legate de competitivitate.

De ce se schimbă sistemul acum

ETS a fost introdus în 2005 și a redus cu 50% emisiile din sectoarele acoperite. UE și-a asumat însă ținte tot mai ambițioase — reducere de 55% până în 2030, neutralitate climatică până în 2050 și un nou obiectiv de reducere de 90% până în 2040 — motiv pentru care Comisia spune că sistemul trebuie adaptat.

Ce industrii sunt vizate

Oțel, fier, ciment, produse chimice, rafinării, hârtie, sticlă, ceramică și aluminiu. Aviația și transportul maritim sunt incluse parțial, iar din 2029 vor plăti și zborurile internaționale care sosesc din destinații situate la mai puțin de 5.000 km. Banii obținuți ar trebui direcționați spre tehnologii curate, pentru finanțarea tranziției verzi.

Ce e în joc

Sistemul a generat, de la înființare, venituri de 265,7 miliarde de euro pentru statele membre. Comisia vrea acum ca statele să aloce cel puțin 50% din acești bani strict pentru decarbonizare — o măsură care ar putea întâmpina rezistență, pentru că mulți au folosit până acum banii pentru bugetul general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cine e pro și cine e contra

Industria chimică și alte sectoare grele acuză sistemul de prețuri mari la energie și închiderea unor fabrici, mai ales după renunțarea la gazele rusești. Italia a cerut eliminarea ETS, iar Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia s-au opus costurilor ridicate.

De partea opusă, Portugalia, Spania, Danemarca și Finlanda susțin păstrarea sistemului, pentru că veniturile finanțează tranziția climatică. Chiar și unele companii care au investit deja în tehnologii curate preferă un ETS mai puternic, temându-se că eliminarea lui ar compromite investițiile făcute.

Ce urmează

Propunerea ajunge acum la Consiliul UE și Parlamentul European, care vor începe negocierile după vacanța de vară. Comisia se așteaptă ca reforma să devină unul dintre cele mai disputate dosare climatice ale UE.