Un hub specializat care va asigura educația FinTech de calitate și va stimula apariția startup-urilor tehnologice, va fi creat în incinta Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM). În acest sens, reprezentanții Asociației Naționale a Companiilor din domeniul TIC au semnat miercuri, 11 august, un Acord de cooperare cu reprezentanții ASEM. Acțiunea face parte din angajamentul de susținere a domeniului FinTech în cadrul proiectului TEKWILL, implementat cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al Suediei.

Potrivit responsabililor, scopul principal al acordului este de de a integra acest hub la contextul general al strategiilor și programelor naționale de dezvoltare, sporind capacitatea antreprenorială și educațională, precum și potențialul de cercetare și dezvoltare al instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu necesitățile industriei.

FinTech Hub va fi o platformă pentru stimularea creativității digitale, a inovației tehnologice și a creșterii în sectorul TIC, îmbunătățită prin implicarea tuturor celor interesați din sectoarele public, academic, de afaceri și de dezvoltare.

„FinTech este un domeniu în plină ascensiune, fapt demonstrat și de implicarea companiilor financiare, dar și a startup-urilor din domeniu în programul Verticala FinTech 2021. De aceea, ne dorim să oferim tot mai multe oportunități comunității, prin crearea unui spațiu modern în care cercetarea științifică din domeniu, educația și inovațiile să fie valorificate la maximum. Astfel, vom contribui la creșterea soluțiilor digitale pentru accesibilitatea și eficientizarea industriei financiare din Moldova”, a declarat Ana Chirița, directoare proiecte strategice ATIC:

Prin crearea acestui hub, ATIC și ASEM își unesc eforturile pentru a consolida colaborările între companiile din IT și cele în domeniul financiar, a dezvolta conexiunile dintre instituțiile de învățământ superior cu cele din sectorul bancar-financiar și IT și a promova alinierea ofertei educaționale TIC cu cerințele pieței muncii.

„Finteh Hub va completa actualele elemente de infrastructură educațională din domeniul IT și afacerilor, existente deja în ASEM, precum Incubatorul IT4BA, Incubatorul de Afaceri al ASEM, ASEM Business Center și va fi pus atât la dispoziția studenților și profesorilor ASEM, cât și reprezentanților mediului de afaceri, a instituțiilor publice, a publicului larg, interesați de acest domeniu important de activitate într-o societate tot mai mult bazată pe informație și cunoștințe, aflată în continuă schimbare”, a menționat Grigore Belostecinic, rector ASEM.

Printre obiectivele prioritare ale parteneriatului se mai numără: încurajarea și susținerea evenimentelor tehnologice, crearea instrumentelor de investiții favorabile, afilierea la hub-uri internaționale, abilitarea fetelor și femeilor să participe la programe educaționale FinTech, crearea unei infrastructuri inovative și susținerea companiilor care dezvoltă noi aplicații și produse digitale pentru industria financiară.

Principalii beneficiari ai proiectului, vor fi studenții, profesorii, companiile FinTech și TIC, dar și companiile din alte domenii ale sectorului privat. Aceștia vor beneficia de programe de formare, de mentorat și de antreprenoriat. De asemenea, vor putea obține certificări gratuite sau reduse și suport în crearea startup-urilor tehnologice. Totodată, vor disimina informații, produse FinTech și vor dispune de diverse oportunități de creștere în domeniu.

Tekwill a fost creat în anul 2017 ca Centru de Excelență al sectorului ICT din Moldova, având drept scop principal alinierea domeniului la cerințele secolului 21. Pentru a continua să contribuie la creșterea competitivității industriei IT și a altor sectoare strategice ale economiei, centrul și-a extins domeniile actuale de activitate, devenind în 2019 un proiect complex la nivel național. Obiectivul de bază a Proiectului „Tekwill”, în calitatea sa de platformă dedicată progresului sectorului IT, este de a asigura un impact major asupra dezvoltării economice a țării prin îmbunătățirea capacităților antreprenoriale și educaționale ale membrilor societății, dar și a potențialului de cercetare și dezvoltare al instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu cererea de pe piața IT.

#FinTech #hub #oportunitati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.