Curtea Constituțională a Republicii Moldova a confirmat legalitatea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și a validat mandatele celor 101 deputați aleși. Decizia a fost anunțată joi, 16 octombrie, de președinta Curții, Domnica Manole, în cadrul unui briefing public.

Magistrata a precizat că hotărârea a fost adoptată în urma sesizării Comisiei Electorale Centrale (CEC) și a unei analize detaliate privind respectarea prevederilor constituționale și electorale. Curtea a subliniat că rolul său este de a verifica legalitatea procesului electoral și de a confirma sau infirma rezultatele, în funcție de gravitatea eventualelor nereguli constatate.

Domnica Manole a explicat că, potrivit Codului Electoral, alegerile pot fi anulate doar dacă se demonstrează că au fost comise încălcări care au influențat direct rezultatul votului sau distribuirea mandatelor. În acest caz, instanța a stabilit că nu au existat abateri de o asemenea amploare.

Curtea a menționat că, deși au fost înregistrate mai multe contestații privind utilizarea resurselor administrative, publicitatea electorală neconformă sau agitația în zilele tăcerii, acestea au fost examinate de instanțele competente, care au emis hotărâri definitive. În lipsa unor probe solide de fraudă, Curtea a decis că nu există temei legal pentru anularea scrutinului.

În briefing, președinta Curții a reamintit recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora anularea alegerilor trebuie să intervină doar atunci când neregulile sunt grave și denaturează exprimarea liberă a voinței alegătorilor. În caz contrar, o asemenea decizie ar încălca dreptul cetățenilor la alegeri libere.

De asemenea, Curtea a remarcat o serie de deficiențe în spațiul online, inclusiv campanii de dezinformare și activități coordonate de rețele de conturi false. Aceste acțiuni, potrivit Domnicăi Manole, reprezintă o formă de atac hibrid, posibil orchestrată din exterior, însă amploarea lor nu a fost suficientă pentru a altera rezultatul votului.

În acest context, Curtea a emis o adresă Parlamentului, recomandând consolidarea competențelor autorităților în monitorizarea publicității electorale online, fără a limita disproporționat libertatea de exprimare a utilizatorilor.

Un alt aspect analizat a vizat cazul Partidului „Democrația Acasă”, sancționat de CEC pentru încălcarea legislației electorale. Formațiunea a obținut câștig de cauză parțial la Curtea de Apel, însă Curtea Supremă de Justiție a menținut sancțiunea privind lipsirea de alocații bugetare. Curtea Constituțională a reținut că, deși partidul a comis abateri, acestea nu au influențat distribuirea mandatelor sau rezultatele generale ale alegerilor.

Astfel, instanța a constatat că procesul electoral s-a desfășurat în mod corect, cu participarea a 52,24% dintre alegători, iar rezultatele reflectă voința electoratului. Curtea Constituțională a validat mandatele celor 101 deputați aleși în urma scrutinului din 28 septembrie 2025, confirmând oficial formarea noului Parlament al Republicii Moldova.

#alegeri #Domnica Manole #validare

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar