Profesorii în drept din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să fie aleși cu 3/5 din numărul total al deputaților, adică 61 de parlamentari și nu cu votul majorității parlamentare așa cum este stipulat în prezent în legislație. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege privind modificarea unor acte legislative în partea ce ține de alegerea membrilor CSM, înregistrat de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Potrivit autorilor proiectului, norma dată se vrea introdusă pentru „a reduce riscul nominalizărilor politice” și este „în spiritul recomandărilor Comisiei de la Veneția făcute Republicii Moldova în anii 2019 și 2020”.

Inițiativa legislativă prevede ca, cei trei profesori să fie selectați de către Comisia juridică numiri și imunități în baza unui concurs public al studierii dosarelor și al interviului. În cazul neacumulării numărului necesar de voturi de către candidații propuși, concursul va trebui repetat. Spre deosebire de legislația actuală, proiectul mai prevede că profesorii titulari nu vor putea fi reprezentanți în instanțele judecătorești din Republica Moldova, însă vor putea oferi servicii de consultanță sau de reprezentare în arbitraj.

Proiectul mai detaliază modul de alegere a membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii. Adunarea Generală a judecătorilor va alege șase judecători membri ai Consiliului, patru din cadrul judecătoriilor și câte unul din cadrul curților de apel și al Curții Supreme de Justiție.

Candidații vor avea posibilitatea de a face campanie de promovare în rândurile judecătorilor, iar președinții instanțelor vor fi obligați să asigure acest drept tuturor candidaților în măsură egală. De asemenea, candidații vor fi în drept să solicite diminuarea volumului de lucru cu 50% pe perioada campaniei de înregistrare în cursă.

Autorii inițiativei mai detaliază și modul de organizare a Adunării Generale a Judecătorilor. Adunare poate avea loc și prin teleconferință, așa cum în actuala lege nu este stipulat acest lucru. De asemenea, proiectul introducere posibilitatea folosirii votului electronic, însă acest fapt urmează a fi reglementat în regulamentul Adunării Generale a Judecătorilor. Măsura este luată în contextul situației pandemice, bazându-se pe faptul că Adunarea Generală a Judecătorilor nu s-a mai desfășurat de 2 ani.

Proiectul de lege urmează să fie supus dezbaterilor în plenul Parlamentului la una din cele două ședințe extraordinare din 13 august și 25 august.

#CSM #judecatori #PAS #titulari

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.