Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană, scrie bani.md.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inflatia #Romania

Fermele mici vor putea fi deschise în satele din Republica Moldova, inclusiv în interiorul localităților, dacă respectă anumite reguli pentru a nu pune în pericol sănătatea oamenilor și mediul. Un proiect de lege care stabilește unde pot fi amplasate aceste ferme și câte animale pot fi crescute în ele a fost votat de Legislativ în lectura a doua joi, 29 otombrie.

Pentru a deschide o fermă în sat, proprietarul va avea nevoie de acordul consiliului local. Aleșii vor trebui să verifice dacă locul ales respectă regulile de urbanism și distanțele sanitare față de locuințe. De asemenea, ferma trebuie să gestioneze corect deșeurile, astfel încât să nu polueze și să nu provoace mirosuri neplăcute sau zgomot excesiv.

Înainte de a lua o decizie, consiliul local va organiza consultări publice, iar oamenii care locuiesc în apropierea fermei vor fi anunțați. Acordul consiliului nu va fi suficient pentru începerea activității. Proprietarul va trebui să obțină și celelalte autorizații cerute de lege.

Proiectul stabilește și câte animale pot fi crescute într-o astfel de fermă. De exemplu, proprietarii vor putea avea până la 150 de oi sau capre adulte, 30 de bovine adulte, 30 de cai, măgari sau catâri, 5.000 de prepelițe sau porumbei, 3.000 de iepuri sau păsări de curte și 100 de familii de albine. În cazul oilor, caprelor și bovinelor, limitele includ și puii acestora.

Legea prevede și reguli mai stricte pentru evidența medicamentelor folosite la animale. Importatorii, producătorii, distribuitorii, farmaciile veterinare, medicii veterinari și proprietarii de animale vor trebui să înregistreze date despre medicamentele pe care le comercializează, eliberează sau folosesc. Informațiile vor fi introduse în sistemul electronic e-ANSA.

Totodată, vor crește amenzile pentru cumpărarea animalelor care trebuie identificate și înregistrate, dar nu au fost înregistrate conform legii. Amenda va fi de la 1.000 la 1.500 de lei pentru persoanele fizice și cele cu funcții de răspundere și de la 1.500 la 2.500 de lei pentru firme. Sancțiunea se va aplica pentru fiecare animal neidentificat sau neînregistrat.