Schemă de contrabandă cu produse de tutun, deconspirată de angajații Serviciului Vamal. Este vorba despre 100 000 de țigarete care au fost depistate de către aceștia într-un camion ce transporta mobilă în România.

Bunurile erau procurate din diferite regiuni ale Republicii Moldova și urmau a fi comercializate ilegal în Uniunea Europeană.

Cazul a avut loc la postul vamal Leușeni în data de 10 august, anunță responsabilii Serviciului Vamal.

„Suspectând că șoferul autocamionului „Volvo” ar fi transportat și alte mărfuri decât cele indicate în actele de însoțire, vameșii au redirecționat mijlocul de transport spre scanare. Funcționarii vamali au observat, analizând imaginile, mai multe obiecte omogene în partea superioară a compartimentului pentru marfă, între tavan și mobilierul transportat. În rezultatul controlului fizic, au fost ridicate 60 000 de țigarete marca „Kult” și 40 000 de țigarete „Ashima”, o parte dintre ele fiind fără timbru de acciz”, anunță Serviciul Vamal.

Pe acest caz a fost reținut un cetățean al Republicii Moldova, care se afla la volanul camionului.

„Procurorii intenționează ca până la expirarea a 72 de ore (termenul de reținere) să înainteze învinuirea și să solicite de la judecătorul de instrucție aplicarea măsurii preventive – arestul pe un termen de 30 de zile. Urmărirea penală pe acest caz este exercitată de către Serviciul Vamal sub conducerea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale”, se mai arată în comunicat.

Potrivit legii penale, infracțiunea de contrabandă cu mărfuri accizate se pedepsește cu închisoare de la 4 la 10 ani.

#contrabanda #Leuseni #tigarete #vama

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot