Un cutremur puternic cu magnitudinea 7,1 a lovit Filipine miercuri, 11 august curent, la ora 17:46 (nota redacției: joi, 01:46, ora locală). Anunțul a fost făcut de Institutul de geologie al SUA. Preliminar, nu au fost raportate victime, însă a fost emisă de către autorități o alertă de tsunami, transmite Reuters.

Epicentrul a fost indentificat la o adâncime de 50 km, la 66 kilometri sud-est de Bobon, în centrul arhipelagului filipinez, şi a determinat lansarea unei alerte de tsunami. În același timp, potrivit Centrului de seismologie euro-mediteranean (EMSC), seismul ar fi avut de fapt magnitudinea 6,9.

Agenția națională pentru catastrofe filipineze nu a primit până acum nicio raportare despre victime sau daune majore.

„Se pare că nu s-a întâmplat nimic înfricoșător, cum ar fi vreo prăbușire de clădire, a declarat Ricardo Jalad, administratorul Oficiului de apărare civilă din Filipine, reporterilor.

Aeroporturile, porturile maritime și infrastructura-cheie nu au fost afectate de cutremur. Însă un aeroport rar folosit în sudul provinciei Davao Oriental a avut fisuri minore pe pistă, fără a fi înregistrate daune ale clădirii terminalului de pasageri.

Totuși, Agenția de seismologie din Filipine a avertizat asupra riscului unor replici, dar și a unui tsunami. Recent, și-a schibat părerea și a asigurat că nu există nici o amenințare de vreun fenomen distructiv.

#cutremur #tsunami

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.