Consiliul directorilor executivi al Băncii Mondiale a aprobat astăzi, 22 octombrie, un grant de 7,9 milioane de dolari pentru proiectul de restaurare a ecosistemelor pentru prevenirea poluării marine (RE-MAP) din Republica Moldova. Finanțarea va fi asigurată prin Fondul Global pentru Mediu (GEF).

Proiectul își propune să mărească suprafața cu practici de management durabil în bazinul râului Nistru, un bazin hidrografic critic din punct de vedere ecologic și socio-economic. Prin soluții bazate pe natură, RE-MAP va restabili peisajele degradate, va preveni poluarea terestră și va spori biodiversitatea, precum și reziliența la schimbările climatice.

„Acest proiect marchează un pas semnificativ către obiectivele de dezvoltare durabilă ale Moldovei și angajamentul său față de cooperarea regională în domeniul mediului. Prin refacerea ecosistemelor și prevenirea poluării, investim în sănătatea comunităților și în reziliența mediului din țară”, a declarat Ulrich Schmitt, Manager de țară al Grupului Banca Mondială pentru Moldova.

Bazinul Nistrului este un bazin hidrografic critic pentru reziliența ecologică și socio-economică a Moldovei. Proiectul face parte din programul mai amplu Clean and Healthy Ocean Integrat, contribuind la eforturile regionale de combatere a poluării marine și a degradării terenurilor. Proiectul RE-MAP reprezintă un pas critic pentru țara noastră în refacerea peisajelor naturale, protejarea resurselor de apă și fortificarea rezilienței pentru comunități și mediu.

Componentele cheie ale proiectului includ:

Restaurarea pădurilor și a zonelor umede, împădurirea și crearea sistemelor integrate culturi-animale-păduri.
Armonizarea politicilor pentru prevenirea poluării și utilizarea durabilă a terenurilor.
Consolidarea capacităților instituțiilor și comunităților pentru a implementa și monitoriza eforturile de restaurare.
Beneficii socio-economice pentru aproximativ 99.200 de persoane, inclusiv 40% femei, prin îmbunătățirea condițiilor de resurse naturale și a oportunităților de angajare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, de la aderarea Republicii Moldova la Banca Mondială în 1992, peste 2,3 miliarde de dolari au fost alocate pentru peste 70 de operațiuni în țară. În prezent, domeniile de sprijin ale Băncii Mondiale includ un program amplu în domeniul energiei, sprijin pentru reforma reglementărilor și dezvoltarea afacerilor, investiții în înregistrarea și evaluarea terenurilor, educație, drumuri și sectoarele de sănătate și sociale, precum și agricultură, apă și salubritate.

Angajamentele actuale ale Corporației Financiare Internaționale (IFC) și ale Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor (MIGA), membre ale Grupului Băncii Mondiale, includ proiecte în sectorul financiar, consultanță în sectorul privat și public și asigurări de risc.

#banca mondiala #grant #Moldova #Nistru

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.