Sergiu Opaeț, în vârstă de 35 de ani, director al Gimnaziului „Ion Creangă” din satul Teleșeu, raionul Orhei, și masterand al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, a decedat subit, lăsând în urmă durere și regret profund în comunitatea academică și educațională.

Vestea trecerii sale în neființă a fost confirmată de Facultatea de Științe ale Educației din cadrul UPSC, unde Sergiu Opaeț urma programul de master în Management Educațional. Reprezentanții universității l-au descris drept un profesionist dedicat, cu viziune modernă, respectat de colegi și profesori deopotrivă.

„Plecarea timpurie a domnului Sergiu Opaeț lasă un gol irecuperabil în rândul comunității noastre. Îl vom păstra în memorie ca pe un lider tânăr, cu un potențial uriaș, dedicat misiunii sale nobile”, a transmis instituția într-un mesaj de condoleanțe.

Pe lângă funcția de conducere deținută în învățământul preuniversitar, Sergiu Opaeț era apreciat pentru seriozitate, implicare și dorința de perfecționare profesională. Viziunea sa managerială și deschiderea către inovație în educație erau considerate un model pentru alți tineri lideri din domeniu.

Comunitatea Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, colegii de la masterat și profesorii săi transmit condoleanțe familiei îndoliate, apropiaților și colectivului gimnaziului din Teleșeu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tânărul profesor a scris, în luna octombrie, despre oboseala și presiunea de a fi „bun în toate”, postând și o imagine în care apărea vizibil bolnav. „M-au ajuns masteratele, recalificările, directoriile și dorința de a fi bun în toate. Știți ce… ia mai duceți-vă voi dracului cei cu perfecțiunea, că în 5 minute te uită toți, iar tu, într-un final, lupți pentru 5 minute din viață!”, a scris atunci Sergiu Opaeț pe rețelele sociale.

#doliu #educație #universitate pedagocică

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.