Primul proiect aprobat unanim în cadrul ședinței Guvernului din 12 august 2021, a doua la număr de când a fost învestit noul Cabinet de miniștri, a fost cel privind restructurarea administrației publice centrale de specialitate. Pe șapte pagini a fost descrisă reorganizarea și în câteva cuvinte, la ședința propriu-zisă – de către viceprim-ministrul Andrei Spînu și totodată ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Astfel, se modifică denumirea Ministerul Economiei și Infrastructurii în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerul Economiei. Ministerul Economiei va prelua de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale domeniul economie, domeniul infrastructura calității și supravegherea pieței și domeniul tehnologia informaţiei, precum și va fi succesor de drepturi și obligații conexe domeniilor preluate.

Se modifică denumirea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în Ministerul Educației și Cercetării și se reorganizează prin dezmembrare și creare a Ministerului Culturii. Ministerul Culturii va prelua de la Ministerul Educației și Cercetării domeniul cultură și patrimoniu național, iar de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale – domeniul turism, precum și va fi succesor de drepturi și obligații conexe domeniilor preluate.

Se modifică denumirea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în Ministerul Sănătății și se reorganizează prin dezmembrare și creare a Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Muncii și Protecției Sociale va prelua de la Ministerul Sănătății domeniul muncă, domeniul protecție socială și domeniul demografie, precum și va fi succesor de drepturi și obligații conexe domeniilor preluate.

Se modifică denumirea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și se reorganizează prin dezmembrare și creare a Ministerului Mediului. Ministerul Mediului va prelua de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare domeniul protecția mediului și schimbări climaterice și domeniul resurse naturale, precum și va fi succesor de drepturi și obligații conexe domeniilor preluate.

Totodată, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va prelua de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare domeniul dezvoltare regională și domeniul planificare spațială, precum și va fi succesor de drepturi și obligații conexe domeniilor preluate.

Este de menționat că au rămas nereorganizate Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei.

#Guvern #proiect

Republica Moldova va începe să importe gaze naturale extrase din zăcământul Neptun Deep, situat în sectorul românesc al Mării Negre din toamna anului 2027, a declarat premierul Vasile Tofan, care susține că autoritățile de la Chișinău au reușit să asigure un volum important de gaze din acest proiect strategic, mizând pe costuri de transport mai mici și pe reducerea dependenței de piețele îndepărtate.

Potrivit șefului Executivului, intrarea în exploatare a zăcământului Neptun Deep va schimba piața regională a gazelor naturale, iar România urmează să-și dubleze producția anuală.

„România produce circa 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Acum, cu intrarea în exploatare a Neptun Deep, acest volum se va dubla. România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa și sunt bucuros că noi am reușit să alocăm un volum important pentru consumul nostru în termeni de gaz care va fi adus din Neptun Deep, pentru beneficiul consumatorilor noștri”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a explicat că apropierea geografică a zăcământului de Republica Moldova reprezintă un avantaj economic, deoarece gazele vor putea fi transportate pe distanțe mai mici decât în cazul unor surse îndepărtate de aprovizionare.

„Este gaz care este mai aproape de țara noastră, ceea ce înseamnă că cheltuielile de transport sunt mai mici și este un parteneriat care este avantajos atât pentru furnizorul din România, cât și pentru cetățenii din Republica Moldova”, a precizat șeful Guvernului.

Potrivit lui Tofan, exploatarea comercială a zăcământului este planificată pentru anul viitor, iar Chișinăul intenționează să înceapă importurile odată cu noul an gazier.

„Intrarea în exploatare a acestui proiect este planificată, din ultimele informații pe care le avem, pentru vara viitoare. Începând cu toamna viitoare, când intrăm în anul gazier, vom începe să aducem gaz românesc din Marea Neagră”, a anunțat premierul.

Proiectul Neptun Deep este dezvoltat de companiile OMV Petrom și Romgaz, care dețin fiecare câte 50% din participație. Investițiile totale sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar rezervele recuperabile de gaze naturale sunt evaluate la circa 100 de miliarde de metri cubi.

Conform calendarului actualizat al dezvoltatorilor, prezentat la 28 septembrie 2026, primele gaze ar urma să intre în sistemul național de transport al României în prima jumătate a anului 2027. Producția va crește treptat și ar urma să atingă un nivel analizat de aproximativ 8 miliarde de metri cubi până la sfârșitul trimestrului III din 2027.