Un reportaj publicat de portalul ucrainean UNIAN.Turizm descrie experiența tot mai frecventă a cetățenilor ucraineni care aleg să zboare în străinătate prin Aeroportul Internațional Chișinău, devenit în ultimii ani unul dintre principalele puncte de tranzit pentru ei.

Jurnaliștii au remarcat câteva minusuri legate de activitatea Aeroportului. Potrivit articolului, aerogara de la Chișinău, deși modernizată și tot mai aglomerată, nu ține pasul cu creșterea fluxului de pasageri. Reporterii notează că:

spațiile de așteptare sunt insuficiente, mai ales pe timp de noapte, când uneori pasagerii ajung să doarmă pe podea;

toaletele sunt puține și adesea aglomerate, în special cele pentru femei;

oferta gastronomică este limitată, iar cei cu diete speciale sunt sfătuiți să-și aducă mâncare de acasă;

controlul pașapoartelor poate dura, întrucât procedurile sunt similare celor din Ucraina înainte de război, iar mulți pasageri nu știu că după aterizare în UE trebuie să treacă din nou prin verificări;

zborurile către Europa de Vest și de Nord sunt mai lungi decât cele operate din Polonia sau Ungaria, ceea ce poate fi dificil pentru persoanele cu copii mici sau probleme de sănătate.

Totuși, jurnaliștii de la UNIAN au remarcat și unele avantaje ale călătoriilor prin Chișinău, iar principalul avantaj este rapiditatea și accesibilitatea. Trecerea frontierei moldo-ucrainene este mai rapidă decât cea cu Polonia – uneori durează doar o oră, fără a fi nevoie de coborârea din autobuz sau de control amănunțit al bagajelor.

Legăturile de transport sunt bune: autobuze directe din Kiev, Odesa, Vinnița sau alte orașe ajung până la aeroport, iar biletele costă între 700 și 1100 grivne.

Prețurile în Moldova rămân mai mici decât în alte țări vecine: de la cazare și transport până la mâncare în aeroport, unde o plăcintă costă 45–60 lei, iar o cafea – în jur de 50 de lei.

Reportajul conchide că Aeroportul Chișinău, deși „mic și uneori copleșit de numărul de pasageri”, oferă o alternativă practică și accesibilă pentru ucrainenii care nu pot zbura din propria țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Aeroport #agentie turism #Ucraina

Președintele Nicușor Dan a publicat în Fox News o opinie în care vorbește despre amenințarea tot mai mare reprezentată de Rusia, rolul României pe flancul sud-estic al NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Dan a subliniat că România este pregătită să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și în tehnică de luptă americană. , transmite Digi24.

„Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu își pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost încălcat de zeci de ori de drone în ultimele luni. Conform relatărilor din presă, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unei țări aliate.

Pentru România, nimic din toate acestea nu este abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toți aliații. Am urmărit această situație de la margine timp de ani de zile, cu drone care ne-au încălcat spațiul aerian și resturi care au căzut pe teritoriul nostru. Am învățat din experiență directă că descurajarea este testată mai întâi la perimetrul alianței”.

Parteneriatul cu SUA și angajamentul României

„Parteneriatul dintre România și Statele Unite a fost construit pentru momente ca acesta. Puterea sa se bazează pe două lucruri: geografia și fiabilitatea. Geografia nu am ales-o noi. Fiabilitatea am câștigat-o. Când Operațiunea „Epic Fury” a necesitat acces și sprijin, România a fost printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Asta face un partener de încredere.

De aceea, i-am trimis recent pe consilierul nostru pentru securitate națională și pe șeful apărării noastre pentru a transmite angajamentul României față de securitatea Mării Negre, față de împărțirea și redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO, precum și față de un parteneriat strategic mai profund cu Statele Unite. Le-am cerut să mențină acest dialog, atât la Washington, cât și la sediul NATO, pentru a răspunde la orice întrebări ar putea avea aliații noștri americani. Și să clarifice faptul că România este pregătită să-și sporească atât nivelul angajamentelor, cât și ritmul în care le îndeplinește.

În spatele acestei oferte se află o premisă simplă. România nu cere mai mult de la America. România se oferă să facă mai mult. Suntem recunoscători pentru leadershipul american și înțelegem că recunoștința trebuie să fie însoțită de responsabilitate. Statele Unite au dreptate să se aștepte ca Europa să-și asume o parte mai mare din propria apărare, iar România susține această așteptare cu fonduri și acțiuni concrete, inclusiv prin obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035”.

Investiții de miliarde în infrastructura militară

„La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, România a demarat unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: lucrări de extindere și modernizare în curs de desfășurare sau planificate, în valoare de aproximativ 2,5–3 miliarde de euro.

Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă aerodromuri, drumuri, porturi, poligoane de instrucție și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și Statele Unite să poată deplasa rapid trupe și echipamente atunci când este cel mai mare nevoie.

Modernizarea forțelor noastre armate se bazează pe sisteme americane: sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, artileria de rachete HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de avioane F-35A prevăzute.

Aceasta nu este o listă de cumpărături. Este o decizie de a asigura interoperabilitatea cu platformele americane și ale NATO. Și pentru ca forțele române să fie pregătite încă din prima zi a unei crize, nu abia în a 30-a”.

Descurajarea Rusiei începe înaintea unei crize

„Pentru că descurajarea nu se referă doar la ceea ce poate face NATO odată ce o criză a început. Este vorba despre a convinge un adversar, înainte ca acel moment să sosească, că agresiunea va eșua și că alianța va răspunde ca un tot unitar.

Acest lucru necesită capacități vizibile, o infrastructură rezilientă și voința politică de a le folosi pe amândouă. De asemenea, este necesar ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, nu doar la Washington sau la Bruxelles, ci și pe teren, unde geografia și gradul de pregătire decid cât de repede o decizie se transformă în acțiune.

Răspunsul Europei față de Rusia include piste de decolare, porturi, poligoane de antrenament, conducte și baterii de apărare aeriană din România, precum și sprijinul pe care România îl oferă aliaților săi aflați sub presiune.

O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai puternic. Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei.

Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, mai presus de toate de Statele Unite. Mesajul nostru este, așadar, clar: România nu va aștepta să fie pusă la încercare înainte de a fi pregătită”.