Comisia Europeană notează în raportul care vizează progresele Moldovei în procesul de aderare la UE că ultimele scrutine din Moldova au fost bine gestionate, în pofida ingerințelor externe. În același timp, conform oficialilor de la Bruxelles, deciziile de a interzice două partide în ajunul alegerilor și modificarea frecventă a legislației în domeniul electoral au limitat certitudinea juridică a procesului.

În document se mai arată că unele recomandări ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția rămân neabordate de către autoritățile de la Chișinău. Este vorba despre chestiuni referitoare la echilibrul politic al membrilor Comisiei Electorale Centrale, revizuirea criteriilor de anulare a înregistrării candidaților la alegeri, clarificarea motivelor de suspendare și dizolvare a partidelor politice și cerințele de înregistrare a lor, dar și criteriile de definire a „partidelor succesoare”.

Comisia a recomandat ca Moldova să își alinieze în continuare legislația electorală la standardele europene și cele internaționale, să implementeze recomandările Comisiei de la Veneția, iar autoritățile să doteze Comisia Electorală Centrală (CEC) cu resursele necesare pentru a se asigura că poate funcționa corect, în special pentru monitorizarea campaniilor
online.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dezinformarea extinsă, în special pe rețelele de socializare, și acoperirea partizană în majoritatea mass-media au împiedicat capacitatea alegătorilor de a lua o decizie în cunoștință de cauză, iar deciziile de a interzice două partide în ajunul alegerilor au limitat certitudinea juridică. Alegerile au avut loc în conformitate cu noile prevederi ale Codului Electoral, în vigoare din ianuarie 2023, care a fost considerat o bază solidă pentru alegeri democratice. Imixtiunea străină în procesele electorale rămâne o preocupare, iar Moldova a depus eforturi pentru a o aborda, inclusiv prin consolidarea instrumentelor juridice, cum ar fi Legea privind combaterea corupției electorale, care trebuie aliniată la standardele europene.

Cu toate acestea, modificările frecvente ale legislației au redus certitudinea juridică, inclusiv în contextul alegerilor din septembrie, și reprezintă o provocare pentru implementarea eficientă. Cu toate acestea, Moldova ar trebui să își alinieze în continuare legislația referitoare la alegeri și procesele electorale la standardele europene și internaționale și să implementeze toate recomandările neabordate ale Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR. Comisia Electorală Centrală (CEC) ar trebui să fie dotată cu resursele necesare pentru a se asigura că poate funcționa corect, în special pentru monitorizarea campaniilor
online”, se arată în raport.

Funcționarii din UE notează că Parlamentul își poate exercita într-un mod eficient. Totuși, în opinia lor, sunt necesare eforturi pentru a crește transparența, responsabilitatea, integritatea și eficiența membrilor Legislativului. De asemenea, se recomandă să fie accelerată adoptarea Codului de organizare și funcționare a Parlamentului și a Legii privind statutul, conduita și etica deputaților.

#alegeri #modificarea legii #Moldova #raport #UE

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.