Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

„Moldova NU mai este în recesiune!”. Reacția directorului Expert-Grup la interpretările eronate ale datelor economice

10 Nov. 2025, 15:59
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
10 Nov. 2025, 15:59 // Economie //  Realitatea.md

Republica Moldova nu se află în recesiune, chiar dacă ritmul de creștere economică este unul modest – de doar 1,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Declarația aparține lui Adrian Lupușor, directorul centrului analitic Expert-Grup, care a atenționat asupra unei interpretări greșite a datelor economice apărute recent în spațiul public, scrie radiomoldova.md.

„Observ în ultimele zile știri și declarații despre faptul că economia moldovenească a intrat în recesiune. Este un fals sau, cel puțin, o interpretare eronată a datelor. Vin cu un îndemn către mass-media și liderii de opinie: înainte să lanseze mesaje de hype sau isterie, să consulte surse sigure de informații”, a comentat Adrian Lupușor pe rețelele de socializare.

Potrivit acestuia, economia Moldovei are în continuare probleme structurale serioase, însă nu poate fi vorba de o recesiune în sens economic. Pentru anul 2025, Expert-Grup anticipează o creștere a PIB-ului între 1,5% și 2%, cu un trend pozitiv pentru 2026.

„Repet, e puțin, avem nevoie să impulsionăm creșterea economică, dar haideți să fim corecți și să nu operăm cu termeni eronați. Moldova NU mai este în recesiune!”, a subliniat Lupușor.

Săptămâna trecută, într-o analiză separată, economistul Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, a remarcat că, în ultimii cinci ani, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4%, iar pentru 2025 se așteaptă o creștere de cel mult 1%, ceea ce, potrivit lui, reflectă o „stagnare” economică. „Mai rău decât atât a fost doar în anii ’90”, a adăugat Ioniță.

El a atras atenția și asupra diminuării numărului populației active: în a doua jumătate a anului 2024, numărul persoanelor ocupate a scăzut la 808 mii, cel mai mic nivel înregistrat vreodată. În același timp, rata sărăciei absolute a crescut considerabil – în sudul țării de la 31% la aproape 50%, în nord de la 26,5% la 32,2%, iar în Chișinău de la 7% la 11%.

Un raport recent al Băncii Mondiale confirmă că economia Republicii Moldova dă semne de redresare după doi ani de șocuri externe și inflație ridicată, însă rămâne vulnerabilă la factori externi și la dezechilibrele structurale interne. După o perioadă de stagnare în prima jumătate a anului curent, relansarea economică a fost susținută în principal de creșterea investițiilor.

Totuși, deficitul de cont curent, care a ajuns la circa 23% din PIB în primul semestru, continuă să exercite presiuni asupra economiei.

Pe termen mediu, Banca Mondială prognozează o îmbunătățire graduală a perspectivelor: creștere de 1,5% în 2025, urmată de 2,7% în 2026 și 3,8% în 2027, datorită reformelor și integrării mai profunde în piața europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.