În luna octombrie, comerțul cu furaje al Republicii Moldova a însumat 34 de mii de tone, în valoare de 220,1 milioane de lei. Deși balanța fizică este pozitivă, cu un surplus de 16 mii de tone, balanța valorică rămâne negativă, înregistrând un deficit de 44,8 milioane de lei. Acest dezechilibru se datorează faptului că prețul mediu al importurilor este de aproximativ 4,2 ori mai mare decât cel al exporturilor, potrivit economistului Iurie Rija.
Importurile au însumat 9 mii tone, în valoare de 132,5 milioane lei (27% din volum și 60% din valoare), dominate de furaje și produse pentru zootehnie: 5,8 mii tone pentru 109,3 milioane lei, la un preț mediu de 18,9 lei/kg, scrie BANI.MD. În structură intră șrotul de soia (2,7 mii tone; 19,6 milioane lei; 7,3 lei/kg), făina necomestibilă – volum mic, dar preț ridicat (39 tone; 1,3 milioane lei; 32,5 lei/kg), tărâțe (240 tone; 770 mii lei; 3,2 lei/kg) și bardă (23 tone; 114 mii lei; 5,0 lei/kg).
Exporturile au totalizat 25 mii tone și 87,6 milioane lei (73% din volum și 40% din valoare), cu pondere covârșitoare a turtei/șroturilor oleaginoase: 20,2 mii tone, 70,4 milioane lei, la 3,5 lei/kg. Tărâțele au atins 3,2 mii tone și 9,4 milioane lei (2,9 lei/kg), iar barda 1,5 mii tone și 5,6 milioane lei (3,9 lei/kg). Excepție notabilă, șrotul de soia la export a înregistrat un preț mediu de 19,3 lei/kg pe volume reduse, semnalând segment premium.
Potrivit sursei citate, importurile de furaje provin din 15 țări, cele mai mari cantități fiind aduse din Ucraina (6,2 mii tone; 46,8 milioane lei), urmată de România (1,2 mii tone; 20,3 milioane lei) și Ungaria (546 tone; 17,7 milioane lei); prețurile superioare din Germania, Franța, Italia, Danemarca sau Cehia indică aditivi și furaje premium. Exporturile merg în 8 țări, dar sunt concentrate: Elveția (offshore) absoarbe 16,1 mii tone pentru 55,8 milioane lei (64% din volum și din valoare), Turcia 5,4 mii tone pentru 19,6 milioane lei, iar România 3,3 mii tone pentru 10,1 milioane lei.
Pe segmente, furajele pentru zootehnie evidențiază o dependență critică de import (raport import/export 226:1 ca volum și 197:1 ca valoare), în timp ce turtele oleaginoase sunt net orientate la export (210:1), iar tărâțele au un profil de export stabil (13,4:1). La nivel corporativ, importurile de furaje sunt fragmentate (70 de companii, între care Sc Vadcom-Prim SRL și Adrika SRL pe volume, respectiv Nestle SRL și Petexim-Grup pe segmente premium), în timp ce exportul de turte este concentrat la câțiva operatori mari (Floarea Soarelui SA, Danube Oil Company SRL, Terrasem-Grup SRL).
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Concluzia analizei este că Moldova importă scump produse specializate și exportă preponderent subproduse cu valoare adăugată redusă, ceea ce menține deficitul valoric. Rija recomandă modernizarea producției interne de furaje, creșterea gradului de procesare și diversificarea piețelor pentru a îmbunătăți competitivitatea și balanța comercială a sectorului.
