Aproape 50 de milioane de europeni nu își pot încălzi adecvat locuințele, iar creșterea prețurilor la gaze și nivelul mai redus al rezervelor pun presiune suplimentară asupra gospodăriilor înaintea iernii. Miniștrii energiei din UE s-au reunit la Luxemburg pentru a discuta măsuri de reducere a facturilor și de protejare a consumatorilor, însă nu au ajuns la un acord. Divergențele vizează inclusiv taxarea gazelor, sprijinul financiar pentru populație și ritmul tranziției către energia curată, arată Euronews.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat că aproximativ 50 de milioane de europeni nu își pot încălzi locuințele în condiții adecvate. Deși UE nu anticipează penurii de petrol sau gaze naturale, principala amenințare este un posibil șoc economic, care ar putea face ca utilitățile de bază să devină inaccesibile pentru o parte a populației.
Conflictele din Orientul Mijlociu și războiul Rusiei împotriva Ucrainei au contribuit la volatilitatea piețelor energetice. Prețurile angro ale gazelor naturale au crescut puternic, depășind recent pragul de 97 de euro pe megawatt-oră, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2022.
În același timp, rezervele de gaze ale UE au ajuns la aproximativ 75% din capacitate, față de 83% în aceeași perioadă a anului trecut. Între 2021 și 2023, 62% dintre companii au semnalat blocaje operaționale cauzate de volatilitatea costurilor energiei, în timp ce 80% dintre întreprinderile din UE s-au confruntat cu probleme legate de lanțurile de aprovizionare sau au fost nevoite să își reorganizeze activitatea.
La reuniunea de la Luxemburg, miniștrii au avut opinii divergente cu privire la propunerea Comisiei Europene de majorare a taxelor pe gaz, în încercarea de a încuraja utilizarea energiei verzi. Treisprezece state, printre care Germania și Italia, au cerut retragerea propunerii, argumentând că aceasta ar putea afecta consumatorii cu venituri mici.
Interdicția privind importurile de GNL rusesc rămâne programată să intre în vigoare în ianuarie 2027, în timp ce unele state, precum Italia, susțin introducerea unor plafoane de preț la nivel național. Pe fondul divergențelor, Consiliul a amânat adoptarea unor măsuri suplimentare, urmărind să ajungă la un compromis în decembrie 2026, transmite Digi24.
Obstacole în calea energiei ieftine: Rusia și Orientul Mijlociu
Piețele energetice europene sunt afectate de tensiunile geopolitice, iar prețurile gazelor naturale au depășit recent 97 de euro pe megawatt-oră, cel mai ridicat nivel din 2022.
Înainte de invazia Ucrainei, Rusia asigura aproximativ 45% din importurile de gaze naturale ale Uniunii Europene. Până în 2025, ponderea a scăzut la aproximativ 12%, iar statele europene au fost nevoite să își diversifice sursele de aprovizionare, apelând la furnizori precum Norvegia, Statele Unite și Algeria.
Expirarea, la 31 decembrie 2024, a acordului privind tranzitul gazelor prin Ucraina a pus capăt unei rute prin care fuseseră transportați aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în 2024.
Uniunea Europeană a înlocuit o mare parte din gazul rusesc transportat prin conducte cu gaz natural lichefiat (GNL), de regulă mai scump. Această schimbare a expus piața europeană într-o măsură mai mare concurenței internaționale și tensiunilor geopolitice. În plus, Europa concurează cu marii importatori asiatici pentru aprovizionare, astfel încât creșterea cererii sau perturbările de pe piața globală pot determina rapid majorarea prețurilor.
Războiul din Orientul Mijlociu agravează situația. Strâmtoarea Ormuz este o rută esențială pentru transportul energetic mondial, prin care tranzitează aproape 20% din aprovizionarea globală cu GNL. După izbucnirea conflictului, perturbările transportului maritim au afectat exporturile unor producători importanți, precum Qatar și Emiratele Arabe Unite.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, livrările de GNL din aceste țări au scăzut cu aproximativ 35 de miliarde de metri cubi între martie și iunie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Datele Gas Infrastructure Europe arată că, la 26 octombrie 2026, depozitele de gaze din UE erau umplute în proporție de aproximativ 75%, însă diferențele dintre state erau semnificative. În Germania, nivelul de umplere era de aproximativ 62%, iar în Țările de Jos, de circa 65%. În Italia, rezervele depășeau 90%.
Statele cu rezerve mai mici ar putea fi nevoite să cumpere gaze suplimentare în timpul iernii, când cererea pentru încălzire și prețurile ating, de regulă, cele mai ridicate niveluri.
Ce măsuri are în vedere UE?
La reuniunea din 29 octombrie, miniștrii energiei au discutat două direcții principale: reducerea facturilor la electricitate prin modificarea tarifelor de rețea și pregătirea pentru eventuale întreruperi ale aprovizionării cu gaze naturale.
Comisia Europeană susține că sistemul de gaze al UE este pregătit pentru iarnă, în pofida nivelului mai redus al stocurilor. Totuși, o perioadă prelungită de temperaturi scăzute ar putea pune presiune asupra aprovizionării.
Unul dintre subiectele centrale a fost propunerea Comisiei prezentată la 17 iulie 2026, care urmărește reducerea facturilor la electricitate prin modificarea modului în care consumatorii plătesc pentru utilizarea rețelelor. Aceste tarife acoperă costurile de construire, exploatare și întreținere a liniilor electrice și a celorlalte infrastructuri și reprezintă aproximativ un sfert din factura medie la electricitate a unei gospodării din UE.
Propunerea urmărește să sporească transparența și eficiența costurilor de utilizare a rețelei. În același timp, ar încuraja operatorii să valorifice mai bine infrastructura existentă prin contoare inteligente, sisteme digitale și o gestionare mai eficientă, în loc să se bazeze exclusiv pe construcția unor noi instalații costisitoare.
Măsurile ar putea încuraja, de asemenea, gospodăriile și întreprinderile să consume electricitate în afara orelor de vârf. De exemplu, încărcarea unui vehicul electric pe timpul nopții, în locul intervalului de seară, când consumul este mai ridicat, ar putea reduce tarifele de rețea și presiunea asupra infrastructurii.
Propunerea prevede și ca acciza la electricitate să nu fie mai mare decât cea aplicată gazului natural, pentru a încuraja consumatorii să treacă la încălzirea electrică și la alte tehnologii bazate pe electricitate.
Miniștrii și-au exprimat însă îngrijorarea că noile norme ar putea acorda Uniunii Europene prea multă influență asupra unor decizii care țin în prezent de guvernele naționale. Mai multe state au cerut, prin urmare, o flexibilitate mai mare, astfel încât regulile să poată ține cont de particularitățile fiecărei țări.
Un alt subiect important a fost pregătirea pentru eventuale întreruperi ale aprovizionării cu gaze în iarna 2026–2027. Miniștrii au subliniat necesitatea diversificării surselor de aprovizionare, a reducerii dependenței de combustibilii fosili și a investițiilor în energia curată produsă în interiorul Uniunii.
De asemenea, au insistat asupra unei coordonări mai strânse între statele membre, a schimbului de informații și a solidarității energetice, în special în relația cu Ucraina și Republica Moldova.
Stocarea gazelor naturale rămâne o componentă esențială a pregătirii pentru sezonul rece. În general, statele membre trebuie să ajungă la un nivel de umplere a depozitelor de 90% în intervalul 1 octombrie – 1 decembrie, deși normele permit anumite derogări în condiții dificile de piață.
Consiliul a evidențiat și necesitatea consolidării rezilienței pe termen lung a infrastructurii energetice, inclusiv în fața riscurilor asociate schimbărilor climatice.
Posibile provocări
Prețul gazelor influențează frecvent prețul energiei electrice, iar Europa nu poate controla direct creșterile bruște de pe piața internațională. În UE, prețul angro al electricității este stabilit, de regulă, în funcție de costul celei mai scumpe centrale necesare pentru a acoperi cererea.
Energia este furnizată în ordinea costurilor de producție, de la sursele mai ieftine, precum cele regenerabile, până la cele mai scumpe. Deoarece sursele regenerabile nu pot acoperi în orice moment întreaga cerere, statele membre apelează și la centralele pe gaz. De multe ori, ultima centrală necesară pentru a satisface consumul este una pe gaz, iar costurile acesteia influențează prețul întregii piețe.
Astfel, scumpirea gazelor poate duce la majorarea prețurilor la electricitate chiar și atunci când cea mai mare parte a energiei este produsă din surse mai ieftine.
Europa a făcut progrese în reducerea legăturii dintre prețurile gazelor și cele ale electricității. Totuși, atât timp cât nu dispune de suficiente capacități de stocare a energiei, precum hidrocentrale cu acumulare prin pompaj sau baterii, va continua să aibă nevoie de centrale pe gaz pentru a acoperi vârfurile de consum.
„Nu dispune de suficiente capacități de stocare a energiei (hidrocentrale de pompaj sau baterii) va avea nevoie de gaz pentru a acoperi cererea de vârf”, a declarat Noah Gordon, cercetător principal în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe.
Rețelele energetice mai performante și interconexiunile transfrontaliere mai solide ar putea reduce dependența Europei de gazele naturale. Statele care dispun de energie regenerabilă abundentă și ieftină ar putea exporta surplusul către țările care produc mai puțină energie curată.
Cu toate acestea, „lipsa interconexiunilor între statele membre și chiar în interiorul acestora înseamnă că energia curată și ieftină nu ajunge uneori acolo unde este cea mai mare nevoie de ea”, a afirmat Gordon. În consecință, unele țări continuă să se bazeze pe surse locale de energie, mai scumpe și neregenerabile, ceea ce accentuează diferențele de preț dintre statele membre.
O altă dificultate este reprezentată de faptul că nu există o soluție universală pentru toate țările. Statele membre au mixuri energetice diferite, iar acest lucru influențează măsura în care prețul gazelor și utilizarea combustibililor fosili se reflectă în facturile consumatorilor.
În Spania, ponderea ridicată a energiei eoliene și solare face ca gazul să influențeze prețurile electricității doar în anumite intervale ale zilei. În Italia, centralele pe gaz produc o cantitate mai mare de electricitate și influențează în mod semnificativ prețul pieței. Germania și Țările de Jos se situează între aceste două situații.
Prin urmare, măsurile de limitare a impactului prețului gazelor ar putea avea efecte importante în Italia, dar beneficii mai reduse în alte state.
În opinia lui Noah Gordon, „pentru toate acestea (n.r. statele membre), electrificarea și energia curată reprezintă singura cale către reziliență și securitatea aprovizionării”.
Ajutoare pe termen scurt sau soluții pe termen lung?
Europa poate aborda criza energetică prin două categorii de măsuri: intervenții de urgență, menite să reducă imediat facturile, și investiții pe termen lung, care să diminueze dependența de importuri și vulnerabilitatea în fața șocurilor de pe piața internațională.
Printre măsurile pe termen scurt se numără reducerile de taxe și impozite, subvențiile, voucherele pentru energie, plafonarea prețurilor practicate de furnizori și ajutoarele de stat pentru industrie.
