Experții au venit cu critici față de noile modificări propuse de Sergiu Litvinenco la Legea cu privire la Procuratură. Specialiștii spun că odată modificat modul de demitere și evaluare a procurorului general, se dorește de fapt poltizarea Procuraturii, informează Realitatea.md.

Preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, confirmă faptul că există multe obiecții aduse Procuraturii și procurorului general, dar totuși aceștia trebuie să fie independenți față de forțele politice.

„Altfel ei niciodată nu vor porni împotriva politicienilor, care în 30 de ani ai Republicii Moldova au fost principala problemă în dezvoltarea țării. Eu cred că se creează un precedent foarte periculos, atunci când pentru a scoate procurorul general, Parlamentul umblă cu modificări legislative. Eu sunt sigur că în politică există și alte mijloace pentru a lua o decizie în interesul ambelor părți: procuraturii și partidului de guvernământ. Fiindcă dacă peste 4 ani vom avea alt Guvern, care va dori schimbarea procurorului general, iar peste următorii 4 ani un alt Guvern, atunci cum mai rămâne cu independența procurorilor? O premiză a fost lansată și de către procurori, precum că cel care deține Procuratura – poate controla procurorii. Dacă procurorii ar fi fost onești și ar activa corect indiferent cine este la guvernare, eu cred că politicienii nici nu ar fi pus o așa miză mare pe Procuratură”, a declarat Vladislav Gribincea, în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul Moldova1.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, este de părere că cei de la putere încă se mai află în febra electorală, dar ei nu trebuie să uite că mandatul obținut de la cetățeni trebuie exercitat în strictă legătură cu prevederile Constituției.

„Cât ține de modificarea Legii Procuraturii, pentru a se debarasa de actualul procuror general. Este un fals atunci când se invocă necesitatea de evaluare. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: actuala putere își dorește un alt procuror general și nu trebuie mutilată legislația sau inventate tot felul de mecanisme cum ar fi evaluările. Am mai trecut prin asemenea experiențe, când au fost inventate tot felul de Comisii și concursuri, care nu erau respectate nici măcar de cei care le organizau. De fapt este o continuare a ceea ce s-a întâmplat când a fost demisă Maia Sandu din calitatea de prim-ministru, trebuie văzut totul în contextul care e în R Moldova. Intenția de a renunța la organizarea unui concurs pentru nominalizarea șefului CNA, pe motiv ca actualul Parlament are o asemenea legitimitate încât nu are nevoie sa organizeze concursuri. Este o modificare de reguli, pentru a numi persoane pur politic. Desigur că acel șef al CNA, numit de către deputați, va primi instruiri de la un centru de influență politică. La fel și procurorul”, a spus Alexandru Tănase.

De cealaltă parte, autorul proiectului, Sergiu Litvinenco, își apără intențiile și spune că acestea vin în contextul actual, când organele de drept au permis un șir de gafe în ceea ce privește ordinea și dreptatea în țară.

„Este inacceptabil ca Veaceslav Platon, care este implicat în mai multe dosare să plece peste hotarele țării. Și nici un procuror, din cei care instrumentează cazurile lui, nu s-a găsit să ceară interdicție de părăsire a țării pe numele lui Platon. Noi nu putem să stăm cu mâinile în sân și să așteptăm rezultate de la dl Stoianoglo, acolo unde nu le vedem.

Noi am promis în campania electorală dreptate oamenilor și nu putem acuma să uităm de acestă promisiune. Și asta s-a întâmplat nu doar în cadrul alegerilor parlamentare. Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale cu aceeași retorică. De aceea noi vom merge înainte, indiferent de câte piedici ni se vor pune, pentru ca să avem un sistem care face dreptate în R Moldova. Desigur că pe termen lung avem un plan de evaluare a judecătorilor și procurorilor, dar acum nu putem aștepta până când se vor implementa acelea, pentru că între timp, în R Moldova, se întâmplă lucruri ilegale și trebuie să facem mai multe lucruri la pachet”, a menționat Sergiu Litvinenco.

Amintim, că proiectul de lege sus-menționat se află în discuții la Comisiile parlamentare și urmează să fie pus la vot în cadrul sesiunii extraordinare din aceste zile.

#Alexandru Tanase #Legea privind Procuratura #Sergiu Litvinenco #Vladislav Gribincea

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.