Președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a întâlnit la Chișinău cu președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, aflat în Republica Moldova pentru a participa la reuniunile APCE găzduite de legislativul de la Chișinău.

În cadrul întrevederii, Igor Grosu a subliniat importanța mandatului pe care Republica Moldova l-a preluat recent la conducerea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

„Este o onoare pentru țara noastră să dețină președinția Comitetului de Miniștri al CoE și vom trata acest mandat cu cea mai mare responsabilitate”, a afirmat șeful legislativului.

Totodată, Grosu a reiterat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a-și respecta obligațiile de stat membru al Consiliului Europei, inclusiv în procesul de încheiere a monitorizării exercitate de Adunarea Parlamentară.

„Moldova este un aliat al țărilor libere și democrate. Moldova este cea mai interesată de păstrarea și întărirea valorilor europene și a Uniunii Europene, pentru că acolo este casa noastră și acolo ne îndreptăm”, a declarat el.

Joi și vineri, Parlamentul Republicii Moldova găzduiește reuniunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la care participă aproximativ 60 de parlamentari din 46 de state membre. În marja acestor reuniuni, vor avea loc ședințele Comitetului Prezidențial, ale Biroului APCE, ale Comitetului ad-hoc privind Noul Pact Democratic, precum și Reuniunea Comitetului Permanent al APCE. Agenda include și o dezbatere privind observarea de către APCE a recentelor alegeri parlamentare din Republica Moldova.

Evenimentele sunt organizate în contextul preluării de către Republica Moldova a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, pentru perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este unul dintre cele două organe statutare ale Consiliului Europei, instituție internațională dedicată promovării drepturilor omului, democrației și statului de drept. Republica Moldova este membră a Consiliului Europei din 13 iulie 1995 și a mai exercitat Președinția Comitetului de Miniștri în anul 2003.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#APCE #Igor Grosu

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china