În trimestrul III 2025, volumul lucrărilor de construcție executate a înregistrat o creștere de 40,2% față de aceeași perioadă din 2024, în prețuri comparabile. Tendința ascendentă se menține și pentru perioada ianuarie-septembrie 2025, când indicatorul a fost cu 37,3% mai mare comparativ cu aceleași luni ale anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS).

Creșterea din trimestrul III se datorează avansului tuturor categoriilor de lucrări: întreținerea și reparațiile curente au crescut cu 30,9%, reparațiile capitale cu 38,1%, iar lucrările de construcții noi cu 52,5%, transmite BANI.MD. Singura categorie în scădere a fost cea a altor lucrări, precum demolările și amenajarea terenurilor, care s-a redus cu 17,7%.

Pe tipuri de obiecte, dinamica este la fel în creștere: lucrările la clădirile rezidențiale au crescut cu 26,7%, cele la clădirile nerezidențiale cu 56,6%, iar construcțiile inginerești cu 41,7% față de trimestrul III 2024.

În perioada menționată mai sus, structura lucrărilor arată o majorare de 37,1% la întreținere și reparații curente, de 37,6% la construcțiile noi și de 42,9% la reparațiile capitale. Alte lucrări de construcții au scăzut ușor, cu 1,6%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit sursei citate, pe obiecte, lucrările executate la clădirile rezidențiale au crescut cu 24,8%, la clădirile nerezidențiale cu 52,4%, iar la construcțiile inginerești cu 37,2%. BNS notează că evoluția pozitivă reflectă un ritm susținut al investițiilor în proiecte rezidențiale, comerciale și de infrastructură la nivel național.

#constructii #lucrări #majorare #Moldova

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.