Elon Musk susține că, în următorii 10-20 de ani, munca va deveni opțională, iar banii își vor pierde relevanța, datorită inteligenței artificiale și roboticii. Predicția, inspirată din universul SF „Culture”, ridică însă mari semne de întrebare în rândul economiștilor, care avertizează că tehnologia și societatea nu sunt pregătite pentru o asemenea transformare radicală.
Elon Musk, directorul general al Tesla a declarat miercuri, la U.S. Saudi Investment Forum din Washington, D.C., că în următorii 10 până la 20 de ani munca va fi opțională, comparând decizia de a avea un job cu întreținerea mai laborioasă a unei grădini de legume.
„Predicția mea este că munca va fi opțională. Va fi ca practicarea unui sport sau ca un joc video sau ceva de genul acesta”, a spus Musk, potrivit publicației Fortune. „Dacă vrei să muncești, e la fel cum poți merge la magazin să cumperi legume sau poți să-ți cultivi legume în curte. Este mult mai greu să cultivi legume în curte, iar unii oameni tot o fac pentru că le place să cultive legume”. Viitorul în care munca este opțională va fi rezultatul a milioane de roboți capabili să aducă un val de productivitate sporită, potrivit lui Elon Musk. Magnatul tech, a cărui avere este de aproximativ 470 de miliarde de dolari, a făcut în ultima perioadă presiuni pentru extinderea Tesla dincolo de vehiculele electrice, lucrând la consolidarea intereselor sale de afaceri într-o viziune mai amplă despre un viitor alimentat de AI și roboți. Asta include obiectivul său ca 80% din valoarea Tesla să provină de la roboții Optimus, în ciuda întârzierilor continue de producție pentru acești androizi.
Pentru mulți alții, noțiunea unui viitor automatizat este mai puțin luminoasă, în special în contextul îngrijorărilor privind faptul că AI înlocuiește locuri de muncă entry-level, lucru care ar putea contribui la problemele tinerilor din Gen Z pe piața muncii și la stagnarea creșterii veniturilor, mai degrabă un coșmar decât un vis utopic. Însă în viitorul imaginat de Musk, unde joburile devin opționale, banii nu vor mai fi o problemă, a spus el. Musk face trimitere la seria „Culture” a lui Iain M. Banks, în care autorul, autodeclarat socialist, imaginează o lume post-scarcity, plină de ființe AI superinteligente și fără joburi tradiționale. „În acele cărți, banii nu există. E destul de interesant”, a spus Musk. „Și bănuiala mea este că, dacă mergem suficient de departe, presupunând o continuă îmbunătățire a AI și a roboticii, ceea ce pare probabil, banii vor înceta să mai fie relevanți”. La Viva Technology 2024, Musk a sugerat că un „venit universal ridicat” ar susține o lume în care munca nu mai este necesară, deși nu a oferit detalii despre modul în care ar funcționa acest sistem.
Raționamentul lui este similar cu cel al CEO-ului OpenAI, Sam Altman, care a pledat pentru venitul de bază universal, sau plăți regulate oferite necondiționat indivizilor, de obicei de către stat. „Nu ar exista penurie de bunuri sau servicii”, a spus Musk la conferința de anul trecut.
Crearea lumii descrise de Musk va fi o provocare, spun economiștii. În primul rând, există întrebarea dacă tehnologia necesară automatizării joburilor va fi accesibilă ca preț în următoarele decenii. Deși costurile AI scad, roboții rămân încăpățânat de scumpi, ceea ce îi face dificil de scalat, explică Ioana Marinescu, economist și profesor asociat de politici publice la Universitatea din Pennsylvania, care, împreună cu colegul său Konrad Kording, a publicat luna aceasta un working paper la Brookings Institution. „Lucrăm la crearea de mașini dintotdeauna, încă din Revoluția Industrială, la scară”, a declarat Marinescu pentru Fortune. „Știm din economie că… adesea te lovești – în aceste tipuri de activități – de randamente descrescătoare, pe măsură ce devine tot mai greu să faci progrese într-o linie tehnologică în care lucrezi de câteva secole”.
AI progresează rapid, spune ea. Modelele de limbaj de mari dimensiuni pot fi aplicate la numeroase cariere white-collar, în timp ce mașinile fizice, despre care spune că sunt necesare pentru munca automatizată, sunt nu doar mai scumpe, ci și foarte specializate, contribuind la încetinirea implementării lor la locul de muncă. Marinescu este de acord cu viziunea lui Musk privind o automatizare completă a muncii în viitor, dar este sceptică în privința termenului său, nu doar din cauza limitărilor roboticii, ci și pentru că adoptarea AI în companii nu este încă atât de rapidă pe cât se anticipa, în ciuda concedierilor recente din domeniul tehnologic.
Un raport Yale Budget Lab din octombrie arăta că, de la lansarea publică a ChatGPT, în noiembrie 2022, „piața muncii în ansamblu nu a experimentat o perturbare discernabilă” din cauza automatizării prin AI. Apoi rămâne problema a ceea ce vor însemna toate aceste schimbări pentru milioanele, sau poate miliardele de oameni fără un loc de muncă. Chiar și cu o nevoie clară pentru un venit universal de bază, găsirea voinței politice pentru a implementa acest sistem este un alt subiect, explică Samuel Solomon, profesor asistent de economie a muncii la Universitatea Temple. El a spus pentru Fortune că structura politică ce va susține forța de muncă transformată va fi la fel de importantă ca tehnologia. „AI a creat deja atât de multă bogăție și va continua să creeze”, a spus Solomon. Sistemele actuale par să fi lărgit diferențele dintre cei care au și cei care nu au, în această revoluție industrială AI, începând cu pachetul salarial de un trilion de dolari al lui Musk. Un balon AI în expansiune a scos la iveală și diferențe de clasă, cu așteptări de profit revizuite în creștere pentru Magnificent Seven datorită boom-ului AI, în timp ce pentru restul de S&P 493, așteptările sunt revizuite în jos, potrivit economistului-șef al Apollo Global Management, Torsten Slok. Acest lucru sugerează că, la ora actuală, „cheltuielile americanilor înstăriți, alimentate de portofoliile lor de acțiuni în creștere, sunt cel mai semnificativ motor al creșterii”, a scris Slok într-o postare de blog luna aceasta.
Să punem la punct logistica unei lumi în care munca devine opțională este una. Să aflăm dacă asta își doresc cu adevărat oamenii e altceva. „Dacă valoarea economică a muncii scade în așa măsură încât munca pur și simplu nu mai este utilă, va trebui să regândim modul în care este structurată societatea noastră”, a declarat Anton Korinek, profesor și director al Economics of Transformative AI Initiative la Universitatea Virginia, pentru Fortune. Korinek a citat cercetări, precum studiul Harvard din 1938, care a descoperit că oamenii își derivă satisfacția din relațiile semnificative. Cele mai multe dintre aceste relații vin în prezent de la locul de muncă, spune el. În viitorul imaginat de Elon Musk, generațiile viitoare vor trebui să schimbe paradigma modului în care își construiesc relații semnificative. Musk și-a oferit propria perspectivă asupra viitorului existențial al oamenilor, la Viva Technology anul trecut. „Întrebarea va fi cu adevărat una legată de sens: dacă computerele și roboții pot face totul mai bine decât tine, are viața ta sens?”, a spus el. „Cred că există totuși un rol pentru oameni în această ecuație, acela că noi am putea da un sens inteligenței artificiale”.
