Statele Unite și Ucraina au anunțat că au creat o versiune actualizată și perfecționată a planului de pace destinat încheierii războiului cu Rusia. Documentul reprezintă o modificare a unui plan anterior elaborat de administrația Trump, ajustat în concordanță cu cerințele liderilor de la Kiev, care considerau varianta inițială prea favorabilă Moscovei, potrivit Digi24.ro, citând Reuters.

Actualizarea planului a fost discutată la Geneva, unde ambele părți au descris întâlnirile drept „extrem de productive”. Discuțiile vor continua și în zilele următoare.

Nu au fost oferite detalii suplimentare despre problemele ce trebuie încă soluționate. Printre acestea se numără modalitățile prin care poate fi garantată securitatea Ucrainei în fața amenințărilor ruse.

Conform News.ro, Casa Albă a comunicat separat pentru Reuters că noua versiune include garanții de securitate consolidate. Delegația ucraineană ar fi afirmat că această variantă reflectă interesele naționale ale Ucrainei.

Ucraina nu a emis, însă, o declarație distinctă și reprezentanții săi nu au fost disponibili imediat pentru comentarii.

Unul dintre punctele planului ar prevedea participarea Rusiei la discuțiile din cadrul summitului G20 de la Johannesburg, în Africa de Sud.

În același timp, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-a arătat sceptic în ceea ce privește punctul din plan care prevede includerea Rusiei în discuțiile de la summitul G20.

Merz a subliniat că planul președintelui Trump ar trebui să ajungă la o concluzie joi, însă consideră că procesul este încă departe de finalizare. Oficialul german a repetat că se îndoiește de atingerea unui rezultat.

Planul, compus din 28 de puncte, este prezentat de administrația americană ca un „cadru de negocieri” menit să pună capăt conflictului declanșat de Rusia în februarie 2022.

Secretarul de stat american Marco Rubio, care a condus discuțiile de la Geneva de duminică, a afirmat că există în continuare probleme de rezolvat, inclusiv legate de rolul NATO. Totuși, el a precizat că echipa sa a redus numărul punctelor nerezolvate din cadrul planului.

Oficiali europeni s-au alăturat delegațiilor SUA și Ucrainei după ce au elaborat o versiune modificată a planului american. Această variantă respinge limitele propuse pentru forțele armate ale Ucrainei și concesiile teritoriale discutate anterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#declrație #plan pace #Ucraina

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.