Românii folosesc TikTok și WhatsApp pentru informare într-o proporție mult mai mare decât restul europenilor. Un studiu realizat la nivelul UE – Eurobarometru – arată că vecinii noștri sunt mai expuși la dezinformare și mai dependenți de influenceri. UE răspunde cu European Democracy Shield, un nou mecanism de protecție în mediul digital.

România apare din nou în zona sensibilă a unui Eurobarometru, de data aceasta având subiect de studiu modul care se cetățenii țărilor membre ale Uniunii Europene se informează din social media. În cazul României, TikTok și WhatsApp au devenit sursele preferate pentru informații sociale și politice, cu procente care depășesc media generală a Uniunii Europene. Rezultatul arată un public expus, care caută informație pe platforme rapide, dar fără filtre de verificare mai amănunțită a informațiilor.

Bruxelles-ul reacționează cu o strategie nouă, European Democracy Shield, prin care vrea să limiteze efectele campaniilor de manipulare și să responsabilizeze marile platforme.

România depășește media UE în consumul de social media pentru informare

Datele Eurobarometrului confirmă că România stă diferit de Europa. În timp ce media europeană arată că 31% dintre respondenți folosesc TikTok pentru informare, procentul din România urcă la 46%. Suntem pe primul loc în Uniune când vine vorba de informare prin TikTok. Platforma a crescut exploziv în rândul tinerilor, iar conținutul scurt, rapid și emoțional determină o dependență informativă dificil de controlat.

WhatsApp devine și ea o sursă folosită pentru informații sociale și politice. 36% dintre români declară că o folosesc în acest scop față de 27% media europeană. Grupurile mari, mesajele virale și canalele informale cresc riscul ca informația neverificată să circule fără oprire.

Studiul mai arată diferența majoră dintre România și restul Europei atunci când vorbim despre influenceri. 47% dintre utilizatorii români îi urmăresc constant, față de 37% media UE. Fenomenul indică un spațiu public în care liderii clasici de opinie au un rol redus, iar încrederea se mută în zona creatorilor de conținut.

Televiziunea rămâne sursa principală de informare atât în România, cât și în UE, cu 72 și 71%. Diferența apare la ponderea rețelelor sociale. Românii ajung la 48% , peste media europeană de 40% . Publicul tânăr, între 15 și 24 de ani, preferă social media în locul televiziunii, lucru valabil în întreaga Europă.

Comportamentul de consum indică o vulnerabilitate. 85% dintre români spun că întâlnesc pe rețele informații sociale sau politice fără să le caute, lucru datorat algoritmilor care îți livrează conținut în funcție de preferințele percepute. Media europeană pentru acest fenomen este 76%. Cea mai mare parte dintre utilizatori își caută activ informația, dar expunerea inițială rămâne și ne poate influența percepțiile.

Interesant este și profilul temelor care captează atenția. Românii urmăresc sănătatea, economia, democrația, statul de drept și securitatea europeană. În schimb, interesul pentru migrație este cel mai scăzut din UE, 18% . Contextul local explică această diferență prin volumul redus al migranților noi și integrarea relativ stabilă a celor deja prezenți.

În ceea ce privește dezinformarea, românii sunt conștienți de risc. 55% cred că au fost expuși în ultima săptămână, al doilea cel mai mare procent din UE după Ungaria. 57% verifică informația în alte surse, peste media europeană. Spiritul critic există, dar se combină cu incertitudine și anxietate informativă.

Datele indică un detaliu îngrijorător. Un român este cu 1,5 ori mai predispus să fie victima unei campanii de dezinformare pe TikTok față de media UE. Explicația ține de modul în care consumăm conținut scurt, emoțional și viral, dar și de numărul mare de utilizatori care consideră TikTok o sursă legitimă de informare.

UE răspunde riscurilor digitale cu noul Scut European pentru Democrație

În fața acestor riscuri, Uniunea Europeană a prezentat European Democracy Shield. Este un set de acțiuni care urmărește protejarea spațiului digital, în special în perioade electorale. Comisia Europeană cere platformelor mari să intensifice acțiunile împotriva conținutului ilegal și nociv. Google, Microsoft, Meta și TikTok trebuie să identifice și să eticheteze conținutul generat sau modificat de inteligența artificială.

Bruxelles-ul introduce un protocol de criză care permite coordonarea rapidă între autoritățile statelor membre în cazul unor operațiuni de manipulare. În paralel, va fi creată o rețea voluntară de influenceri care să promoveze informație verificată și regulile europene în spațiul digital. Noul Centru European pentru Reziliență Democratică va reuni expertiza națională, va analiza riscurile hibride și va sprijini acțiunile comune ale Uniunii.

Eurobarometrul arată o realitate complicată și anume faptul că România a devenit un stat în care social media domină în rândul tinerilor, iar consumul ridicat de TikTok, WhatsApp și YouTube vine la pachet cu expunere mai mare la manipulare. UE încearcă să reacționeze, dar rezultatul depinde și de capacitatea publicului de a construi un mod de informare mai disciplinat și mai transparent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dezinformare #Romania

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.