Actualmente, Republica Moldova nu are în plan implementarea regimului de vize pentru cetățenii din Rusia. Atunci când va adera la UE, însă, țara noastră va aplica legislația comunitară în acest sens, precizează Ministerul Afacerilor Externe.

„La momentul aderării țării noastre la Uniunea Europeană, regimul de vize aplicabil statelor terțe va fi aliniat celui în vigoare la nivelul UE, conform obligațiilor care decurg din acquis-ul comunitar.

Orice decizie în acest sens trebuie să fie bine pregătită, pentru a minimiza eventualele efecte negative și a fi implementată cu responsabilitate”, se arată într-un răspuns transmis de diplomații moldoveni, la solicitarea Realitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, după ce va avea efecte juridice denunțarea acordului privind regimul liberalizat de călătorii în cadrul CSI, se va stabili regim de vize cu Tadjikistan și Kîrgîzstan. Țara noastră nu are un acord bilateral privind eliminarea vizelor cu statele respective și nu planifică să îl introducă, în contextul aderării la UE.

Până ce denunțarea intră în vigoare, cetățenii din cele două state mai pot călători cu vize în Republica Moldova, punctează diplomații moldoveni.

Moldova nu va liberaliza regimul de vize cu Tadjikistan și Kîrgîzstan. Motivul: Alinierea la legislația UE

#aderare la UE #MAE #Moldova #Rusia #vize

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.