Fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, a transmis o adresare oficială președintelui Parlamentului, Igor Grosu, solicitând măsuri urgente după concluziile „deosebit de îngrijorătoare” ale Raportului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) referitor la observarea alegerilor parlamentare anticipate din 28 septembrie 2025.

În documentul publicat pe 20 noiembrie, APCE enumeră o serie de încălcări majore care, potrivit Irinei Vlah, afectează statul de drept, credibilitatea procesului electoral și relația Republicii Moldova cu partenerii europeni.

În adresarea sa, Vlah subliniază că raportul relevă:

modificarea legislației electorale după stabilirea datei scrutinului, afectând stabilitatea normativă;
refuzarea înregistrării unor concurenți electorali în baza unor informații confidențiale, neexplicate și în afara competențelor legale;
lipsa unor mecanisme eficiente de contestare și riscul aplicării selective a legii;
suspiciuni privind influența Executivului asupra numirii judecătorilor;
excluderea tardivă și insuficient justificată de către CEC a Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), afectând securitatea juridică a scrutinului;
aplicarea neuniformă a investigațiilor, ceea ce a diminuat încrederea publicului și a observatorilor internaționali în integritatea procesului electoral.

Irina Vlah notează că recomandările Consiliului Europei sunt „clare și imperative”, printre care: stoparea oricăror modificări în legislația electorală cu 12 luni înainte de alegeri; extinderea interdicției utilizării resurselor administrative la toate persoanele cu funcție publică; stabilirea unor criterii stricte și excepționale pentru radierea partidelor sau listelor electorale; instituirea unor proceduri accelerate și termene clare pentru soluționarea litigiilor privind înregistrarea participanților la alegeri.

Vlah cere conducerii Legislativului trei acțiuni urgente:

Inițierea unui dialog la nivel înalt cu Consiliul Europei pentru clarificarea situației și discutarea soluțiilor.

Anularea modificărilor operate la Legea partidelor politice pe 14 iunie 2025, pe care le consideră „abuzive” și generatoare de derapaje în campania electorală.

Elaborarea unui nou proiect de lege care să corecteze lacunele menționate în raport și să restabilească încrederea în cadrul electoral.

„Dacă aceste măsuri nu vor fi întreprinse într-un termen rezonabil, angajamentele europene ale Republicii Moldova vor fi compromise, iar țara va risca să piardă încrederea și susținerea partenerilor strategici”, avertizează Irina Vlah în finalul adresării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.