În cadrul ședinței Comisiei de securitate națională, deputatul Renato Usatîi a ridicat problema dificultăților întâmpinate de turiștii străini care doresc să participe la vânătoare în Republica Moldova. El a afirmat că actuala legislație „este în așa mod ca nimeni la noi să nu mai vină”, referindu-se la procedurile complicate pentru închirierea armelor de către cetățeni ai altor state.

Usatîi a comparat situația din Moldova cu practica din statele europene, menționând că în România „mergi la orice magazin, semnezi un contract de chirie și în baza permisului port armă poți cumpăra și cartușe”. În schimb, în Republica Moldova, străinii se confruntă cu impedimente chiar dacă prezintă permise de port armă eliberate în propriile țări.

Deputatul a subliniat că problema nu privește introducerea armelor în țară, ci lipsa unui mecanism clar care să permită cetățenilor străini „să ia în chirie o armă pe teritoriu”.

Reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne a explicat că proiectul de lege introduce Pașaportul European pentru Arme, document care va facilita recunoașterea reciprocă a permiselor odată ce Republica Moldova va deveni stat membru UE. „O să fie recunoscut pașoportul european și la noi”, a afirmat acesta.

Potrivit MAI, procedurile actuale sunt laborioase, deoarece statul de origine trebuie „să înștiințeze organele noastre abilitate” înainte ca un străin să poată închiria o armă. În plus, permisul prezentat trebuie să indice exact tipul de arme pe care persoana le deține în țara de origine.

Reprezentantul MAI a subliniat că problema nu poate fi rezolvată doar prin modificarea Legii nr. 130 privind regimul armelor, deoarece există și un cadru normativ separat pentru vânătoare, care include condiții precum obligativitatea calității de membru al unei asociații vânătorești. Pentru corectarea situației, MAI consideră necesară „modificarea mai amplă a cadrului”, astfel încât regulile privind accesul turiștilor la arme închiriate să fie armonizate cu standardele internaționale. Introducerea Pașaportului European este doar un prim pas în acest proces.

Usatîi a sugerat elaborarea unor soluții rapide, afirmând că nu trebuie „să inventăm ceva”, ci doar să fie adaptate modele funcționale din alte state, precum România. Deputatul a adăugat că atragerea vânătorilor străini ar putea aduce beneficii economice semnificative, întrucât „ei achită hoteluri, ei zboară cu avionul, ei cumpără muniții”, contribuind la dezvoltarea turismului cinegetic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Renato Usatii #vanatoare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.