Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, a anunțat că va depune un recurs împotriva hotărârii emisă pe 25 noiembrie de Curtea de Apel Centru. Instituția precizează că decizia instanței vizează „un singur bun imobil”, și nu 800, așa cum a susținut Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române, transmite Newsmaker.md. Mitropolia a precizat anterior că, Curtea de Apel Chișinău a dispus anularea, dar nu a declarat nul contractul de dare în folosință gratuită semnat în 2003 între Ministerul Culturii și Mitropolia Moldovei, decizie în baza căreia Mitropolia Basarabiei a depus ulterior o cerere în instanță.

„Or cauza este în examinare în recurs și nu există până la moment o decizie a Curții Supreme de Justiție”, a adăugat mitropolia.

Instituția a adăugat că marți, 25 noiembrie, Curtea de Apel Centru a respins apelul depus de Mitropolie publică „Cadastrul Bunurilor Imobile” împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău. Aceasta din urmă, potrivit instituției, admisese cererea Mitropoliei Basarabiei de anulare a unor hotărâri prin care se refuzase înregistrarea unei decizii a Curții de Apel Chișinău din 2023.

„Cererea Mitropoliei Basarabiei a fost bazată pe Decizia Curții de Apel Chișinău din 05.04.2023 prin care a fost anulat (și nu declarat nul) Contractul de colaborare privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și cultură din 04.01.2003 între R. Moldova (prin Ministerul Culturii) și Mitropolia Moldovei – care nu este irevocabilă inclusiv la data acestei Expuneri – or cauza este în examinare în recurs și nu există până la moment o decizie a Curții Supreme de Justiție pe litigiul respectiv inițiat în a. 2010 de Mitropolia Basarabiei”, a declarat Mitropolia Moldovei.

De asemenea, instituția a mai adăugat că „decizia Curții de Apel din 05.04.2023 nu a dispus rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea dreptului de folosință a Mitropoliei Moldovei”.

Potrivit Mitropoliei Moldovei, cererea Mitropoliei Basarabiei s-a referit la un singur bun imobil și nu la 800. Conform sursei citate este vorba de clădirea și terenul bisericii Sfântul Arhanghel Mihail din Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni. La fel, conform Mitropoliei Moldovei, „cererea Mitropoliei Basarabiei nu a fost depusă contra Mitropoliei Moldovei – respectiv Mitropolia Moldovei nu a figurat ca pârât în proces”.

„Cererea Mitropoliei Basarabiei a fost depusă în procedură incorectă cu încălcarea competenței și procedurii – or, conform art. 331 alin. 6 al Codului Civil al R. Moldova – (6) În cazul în care în temeiul actului juridic nul sau anulat s-a dobîndit un drept prin înregistrarea într-un registru de publicitate prevăzut de lege, iar titularul în folosul căruia este înregistrat dreptul nu își dă consimțămîntul la radiere, dreptul dobîndit se radiază doar pe calea acțiunii în rectificare.

Astfel, odată ce cererea Mitropoliei Basarabiei era îndreptată spre preluarea de la Mitropolia Moldovei a unui drept înregistrat în Registrul bunurilor imobile – aceasta putea fi înaintată și examinată exclusiv în ordinea procedurii civile – și urma să fie depusă contra Mitropoliei Moldovei și nu a I.P. Cadastrul Bunurilor Imobile / ASP RM”, a declarat mitropolia.

Instituția a mai spus că, „în pofida celor expuse, prima instanță a primit spre examinare și a admis acțiunea Mitropoliei Basarabiei, iar Curtea de Apel Centru a menținut hotărârea – situație în care Mitropolia Moldovei va depune recurs”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mitropolia Basarabiei anunța despre o nouă victorie în instanță împotriva Mitropoliei Moldovei și a Întreprinderii de Stat „Cadastrul Bunurilor Imobile”, după ce, pe 25 noiembrie, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel a cadastrului de stat. Decizia confirmă dreptul Mitropoliei Basarabiei de a solicita ștergerea unor „drepturi de folosință” înscrise în mod ilegal în registrul bunurilor imobile pe numele Mitropoliei Moldovei pentru peste 800 de biserici cu statut de monument istoric din Republica Moldova.

Mitropolia Basarabiei câștigă în instanță dreptul asupra bisericilor istorice

#hotarare #imobil #Mitropolia Basarabiei #Mitropolia Moldovei #recurs

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.