Fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău avertizează că orașul ar putea pierde peste 2 miliarde de lei dacă bugetul pentru anul 2026 nu va fi prezentat și votat la timp. Potrivit consilierilor, Primăria întârzie fără motiv proiectul bugetar, repetând situația din 2025, când Chișinăul a fost administrat pe baza unui buget provizoriu, fapt care a blocat investițiile și a generat haos financiar.

„Chișinăul nu își mai poate permite încă un an fără buget aprobat. În 2026, capitala riscă să piardă peste 2 miliarde de lei din cauza iresponsabilității politice a Primarului Ivan Ceban”, a declarat Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS.

Potrivit PAS, Primăria a condus orașul tot anul 2025 fără un buget clar, doar cu unul provizoriu. Din cauza asta, proiectele mari au fost blocate, banii au fost gestionați haotic, iar unele cheltuieli au fost făcute fără bază legală. PAS spune că a oprit încercarea Primăriei de a ascunde peste 200 de milioane de lei în bugetul provizoriu.

Investițiile vizate includ extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân, reparația străzii Industrială și modernizarea străzii Mesager.

„Cu votul fracțiunii PAS s-a asigurat atragerea investițiilor de peste 100 de milioane de euro în oraș, peste 2 miliarde de lei. Dacă bugetul pentru 2026 nu este aprobat la timp, acești bani Chișinăul îi pierde”, explică Dumitru Ivanov, vicepreședintele fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău.

PAS solicită Primăriei Chișinău să prezinte de urgență proiectul bugetului pe 2026 și anunță inițierea unui proces public de consultare:

„Vineri, 5 decembrie, invităm toate fracțiunile, Primăria și direcțiile de profil la discuții pe marginea bugetului 2026. Oamenii orașului merită un buget corect, transparent și responsabil. Suntem deschiși, suntem pentru corectitudine, pentru legalitate și colaborare. Dar colaborarea trebuie să fie egal la egal și cu respect. Așteptăm primarul la masa de lucru pentru că orașul nu poate fi ținut ostatic intereselor sale politice” a mai spus Zinaida Popa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că nici bugetul pentru anul 2025 nu a fost votat până acum.

Fracțiunea PAS îl acuză pe Ceban de lipsă de transparență: Bugetul nu a fost aprobat, dar banii s-au cheltuit

#buget #PAS #primaria chisinau

Ministerul de Externe al Rusiei a somat Armenia să aleagă între apropierea de Uniunea Europeană și apartenența la UEEA, o structură politico-economică inițiată de Moscova și din care fac parte state ex-sovietice, scrie marți, 11 august, antena3.ro.

„Armenia trebuie să decidă până în luna decembrie dacă va organiza un referendum cu privire la alegerea sa între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, UEEA”, a declarat pentru TASS ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Mihail Galuzin.

Potrivit acestuia, în aceeași lună, Consiliul Economic Suprem Eurasiatic va începe să elaboreze „alte măsuri comune” cu privire la Armenia, ținând cont de decizia acesteia.

Moscova le cere armenilor să aleagă între aderarea „nu tocmai sigură” la UE și UEEA

„Evident, dacă apelul la un referendum nu este luat în considerare până atunci, liderii statelor membre vor lua în considerare acest fapt”, a subliniat Galuzin, adăugând va fi prezentat un raport privind posibilele consecințe ale retragerii Armeniei din UEEA.

Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a declarat anterior că referendumul nu va avea loc până când țara nu va primi statutul de candidat la aderarea la UE.

La rândul său, ministrul adjunct de externe rus a ironizat expectativa Erevanului și a susținut că armenii ar trebui confruntați chiar acum cu următoarea întrebare: „Sunteți pregătiți să renunțați la statutul de membru al UEEA pentru perspectiva nu tocmai sigură de a adera la UE în viitor?”

Din UEEA mai fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan.

Armenia s-a retras din blocul militar al lui Putin după ce Rusia nu a ajutat țara în conflictul cu Azerbaidjan

Rusia a mai cerut ca Armenia să își reia obligațiile financiare față de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, CSTO, formată din Rusia, Belarus, Kazahstan Kârgâzstan și Tadjikistan.

Erevanul și-a înghețat participarea și s-a retras efectiv din activitățile CSTO, după ce Rusia a refuzat să ajute militar Armenia în fața Azerbaidjanului în conflictul din Nagorno-Karabah.

Ministrul Galuzin a declarat că, potrivit cartei, refuzul de a participa la activitățile CSTO și nesemnarea deciziilor privind bugetul organizației nu scutește Armenia de plata taxelor de membru.

În iunie 2026, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunțat că membrii CSTO vor lua în considerare aplicarea prevederilor cartei CSTO cu privire la Armenia, din cauza restanțelor acumulate în ultimii doi ani.

Asta ar însemna, pentru Erevan, pierderea dreptului de vot și a capacității de a-și nominaliza reprezentanții pentru poziții în cadrul blocului militar.

Putin amenință Armenia cu „soarta Ucrainei”

Relațiile dintre Erevan și Moscova au devenit tensionate în ultimele luni, pe fondul intențiilor guvernului armean de a apropia țara de UE.

În luna mai, premierul Pașinian a refuzat să participe la parada de Ziua Victoriei de la Moscova și a declarat că nu susține Rusia în problema ucraineană.

În replică, președintele Putin a cerut Armeniei să își determine cursul politicii externe printr-un referendum.

El a invocat cu acea ocazia „soarta Ucrainei”, care a suferit invazia „omuleților verzi” din 2014 și pierderea Crimeei tocmai în urma exprimării opțiunii pro-eruopene și a alungării de la putere a președintelui pro-rus Viktor Ianukovici.