Universitatea din Cahul ar putea fi absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), în continuarea reformei învățământului superior din Republica Moldova. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) justifică eventuala comasare prin numărul mic de studenți la Cahul, în timp ce profesorii și-ar dori ca instituția să-și păstreze identitatea, transmite Radio Europa Liberă.

Rectora Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Irina Donos, a preluat funcția abia săptămâna trecută. Ea a declarat că anunțul despre o posibilă absorbție a instituției de către UTM a fost făcut de ministrul Dan Perciun, la o ședință care a avut loc la Cahul pe 27 noiembrie.

„A fost domnul ministru, dar noi încă nu am reușit să discutăm propunerea la nivel de colectiv. Urmează să facem acest lucru. Reforma învățământului superior a început în 2021–2022. Atunci ne gândeam și noi la posibile schimbări, dar procesul a fost pus pe pauză. Acum a revenit în prim-plan. Probabil, reforma se face treptat”, a spus rectora.

La o întâlnire cu jurnaliștii, Dan Perciun, a argumentat fuziunea prin numărul mic de studenți. În prezent, Universitatea din Cahul are acum circa 800 de studenți și 46 de profesori, dintre care 10 sunt pensionari. Potrivit ministrului, Tehnologiile Informaționale și Agricultura sunt domenii în care instituția s-ar putea dezvolta, după ce va fuziona cu UTM.

Potrivit sursei citate, migrația și declinul demografic au redus constant numărul de studenți în țara noastră în ultimii ani. Mulți tineri din sudul țării aleg să meargă la facultate în România, mai ales că granița de pe Prut e foarte aproape.

„Avem o concurență puternică – Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, care are și o filială la Cahul. Mulți învață acolo pentru că obțin diplome europene. Și e aproape – între Cahul și Galați sunt doar 55 de kilometri”, explică profesorul de istorie Ion Ghelețchi de la Universitatea din Cahul.

Un absolvent al aceleiași universități a declarat că și-ar dori ca aceasta să-și păstreze identitatea.

„Noi suntem o instituție mică, avem doar 25 de ani. Ni se spune că nu ne-am impus suficient pe piața universitară din R. Moldova. Ca și cadre didactice, am ține cu dinții de universitate, dar Ministerul Educației consideră că cel mai bine ar fi să fuzionăm cu UTM”, afirmă Ghelețchi.

Rectorul UTM: „Există logică și în această fuziune”

Rectorul UTM, Viorel Bostan, confirmă că propunerea de fuzionare a venit din partea MEC. El a precizat că va merge pe 11 decembrie împreună cu ministrul Dan Perciun la Cahul, pentru a vedea situația la fața locului și pentru a discuta cu colectivul.

„Deocamdată, noi suntem spectatori. Domnul ministru s-a întâlnit cu cadrele didactice de la Cahul și le-a prezentat situația reală și ce se va întâmpla în următorii doi, cinci, 10 ani. Criza demografică se va accentua, dacă ne uităm la contingentul actual de elevi din ciclu primar și gimnazial. Timpurile de azi o să ni se pară floare la ureche”, a spus Bostan.

Totodată, rectorul consideră că este prematur să discute planuri concrete pentru universitatea din Cahul, dar subliniază necesitatea consolidării instituțiilor de învățământ superior din Republica Moldova pentru a face față competiției internaționale.

„Așa cum am fost puși în fața unei decizii în cazul Universității Agrare – o schimbare absolut necesară – la fel, cred că există logică și în această fuziune. Consolidarea universităților este un trend global. Dacă nu luăm măsuri, riscăm să rămânem în urmă, cu un sistem fragmentat, slab și neperformant”, a explicat Bostan.

La modul practic, dacă fuziunea va avea loc, universitatea din Cahul nu va fi închisă, ci reorganizată. Spre exemplu, după comasarea Universității Agrare cu Universitatea Tehnică, a fost redus numărul cadrelor didactice, întrucât numărul real al studenților era mai mic decât cel vehiculat. A fost redus, de asemenea, personalul administrativ și cel tehnic, dar activitatea didactică a continuat în aceleași spații, care au fost reparate și modernizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reforma universitară a fost lansată în anul 2021, de fostul ministru al Educației, Anatolie Topală. Ministerul a justificat-o prin scăderea continuă a numărului de studenți și a promis că, prin concentrarea resurselor, mai mulți bani vor fi investiți în modernizarea universităților, oferind condiții mai bune pentru studenți și cadre didactice.

În cadrul reformei au fost comasate deja mai multe instituții, astfel că numărul universităților de stat s-a redus de la 16 la 11. Printre cele mai importante, dar și scandaloase fuziuni s-au numărat cea a Universității Agrare cu UTM și cea a Universității de Educație Fizică și Sport cu Universitatea de Stat din Moldova (USM).

Anul trecut, rectorii UTM și USM, nu au exclus o eventuală fuziune dintre cele două universități mari, dar discuțiile nu au avansat.

Potrivit sursei citate, în anul de studii 2025–2026, în universitățile din R. Moldova au fost înmatriculați peste 21.000 de studenți. În ultimul deceniu, numărul studenților de la programele de licență a scăzut de la 78.000 la 42.000.

#comasare #MEC #Universitatea din Cahul #UTM

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.