Universitatea din Cahul ar putea fi absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), în continuarea reformei învățământului superior din Republica Moldova. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) justifică eventuala comasare prin numărul mic de studenți la Cahul, în timp ce profesorii și-ar dori ca instituția să-și păstreze identitatea, transmite Radio Europa Liberă.

Rectora Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Irina Donos, a preluat funcția abia săptămâna trecută. Ea a declarat că anunțul despre o posibilă absorbție a instituției de către UTM a fost făcut de ministrul Dan Perciun, la o ședință care a avut loc la Cahul pe 27 noiembrie.

„A fost domnul ministru, dar noi încă nu am reușit să discutăm propunerea la nivel de colectiv. Urmează să facem acest lucru. Reforma învățământului superior a început în 2021–2022. Atunci ne gândeam și noi la posibile schimbări, dar procesul a fost pus pe pauză. Acum a revenit în prim-plan. Probabil, reforma se face treptat”, a spus rectora.

La o întâlnire cu jurnaliștii, Dan Perciun, a argumentat fuziunea prin numărul mic de studenți. În prezent, Universitatea din Cahul are acum circa 800 de studenți și 46 de profesori, dintre care 10 sunt pensionari. Potrivit ministrului, Tehnologiile Informaționale și Agricultura sunt domenii în care instituția s-ar putea dezvolta, după ce va fuziona cu UTM.

Potrivit sursei citate, migrația și declinul demografic au redus constant numărul de studenți în țara noastră în ultimii ani. Mulți tineri din sudul țării aleg să meargă la facultate în România, mai ales că granița de pe Prut e foarte aproape.

„Avem o concurență puternică – Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, care are și o filială la Cahul. Mulți învață acolo pentru că obțin diplome europene. Și e aproape – între Cahul și Galați sunt doar 55 de kilometri”, explică profesorul de istorie Ion Ghelețchi de la Universitatea din Cahul.

Un absolvent al aceleiași universități a declarat că și-ar dori ca aceasta să-și păstreze identitatea.

„Noi suntem o instituție mică, avem doar 25 de ani. Ni se spune că nu ne-am impus suficient pe piața universitară din R. Moldova. Ca și cadre didactice, am ține cu dinții de universitate, dar Ministerul Educației consideră că cel mai bine ar fi să fuzionăm cu UTM”, afirmă Ghelețchi.

Rectorul UTM: „Există logică și în această fuziune”

Rectorul UTM, Viorel Bostan, confirmă că propunerea de fuzionare a venit din partea MEC. El a precizat că va merge pe 11 decembrie împreună cu ministrul Dan Perciun la Cahul, pentru a vedea situația la fața locului și pentru a discuta cu colectivul.

„Deocamdată, noi suntem spectatori. Domnul ministru s-a întâlnit cu cadrele didactice de la Cahul și le-a prezentat situația reală și ce se va întâmpla în următorii doi, cinci, 10 ani. Criza demografică se va accentua, dacă ne uităm la contingentul actual de elevi din ciclu primar și gimnazial. Timpurile de azi o să ni se pară floare la ureche”, a spus Bostan.

Totodată, rectorul consideră că este prematur să discute planuri concrete pentru universitatea din Cahul, dar subliniază necesitatea consolidării instituțiilor de învățământ superior din Republica Moldova pentru a face față competiției internaționale.

„Așa cum am fost puși în fața unei decizii în cazul Universității Agrare – o schimbare absolut necesară – la fel, cred că există logică și în această fuziune. Consolidarea universităților este un trend global. Dacă nu luăm măsuri, riscăm să rămânem în urmă, cu un sistem fragmentat, slab și neperformant”, a explicat Bostan.

La modul practic, dacă fuziunea va avea loc, universitatea din Cahul nu va fi închisă, ci reorganizată. Spre exemplu, după comasarea Universității Agrare cu Universitatea Tehnică, a fost redus numărul cadrelor didactice, întrucât numărul real al studenților era mai mic decât cel vehiculat. A fost redus, de asemenea, personalul administrativ și cel tehnic, dar activitatea didactică a continuat în aceleași spații, care au fost reparate și modernizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reforma universitară a fost lansată în anul 2021, de fostul ministru al Educației, Anatolie Topală. Ministerul a justificat-o prin scăderea continuă a numărului de studenți și a promis că, prin concentrarea resurselor, mai mulți bani vor fi investiți în modernizarea universităților, oferind condiții mai bune pentru studenți și cadre didactice.

În cadrul reformei au fost comasate deja mai multe instituții, astfel că numărul universităților de stat s-a redus de la 16 la 11. Printre cele mai importante, dar și scandaloase fuziuni s-au numărat cea a Universității Agrare cu UTM și cea a Universității de Educație Fizică și Sport cu Universitatea de Stat din Moldova (USM).

Anul trecut, rectorii UTM și USM, nu au exclus o eventuală fuziune dintre cele două universități mari, dar discuțiile nu au avansat.

Potrivit sursei citate, în anul de studii 2025–2026, în universitățile din R. Moldova au fost înmatriculați peste 21.000 de studenți. În ultimul deceniu, numărul studenților de la programele de licență a scăzut de la 78.000 la 42.000.

#comasare #MEC #Universitatea din Cahul #UTM

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.