Directoarea „Coaliției Naționale Viață fără Violență”, Veronica Teleucă, avertizează că unul dintre cele mai răspândite elemente ale abuzului psihologic este controlul exercitat de partener, atunci când acesta își impune voința și puterea, generând teamă și dependență. Potrivit ei, abuzul psihologic se manifestă prin comportamente precum umilirea, etichetarea, devalorizarea și critica constantă, care subminează treptat stima de sine a victimei.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii REZOOMAT de la RLIVE TV.

Teleucă mai spune că o altă formă gravă este izolarea, prin impunerea restricțiilor și limitarea accesului femeii la cercul social, prieteni, colegi sau chiar la studii și locul de muncă, mesaje precum „nu lucra”, „stai acasă” sau „ieși de nimic” fiind semne clare ale unui comportament abuziv.

Teleucă subliniază că abuzul psihologic include și șantaj emoțional, prin amenințări de tipul „îți iau copiii”, „te pun în spitalul de psihiatrie” sau „rămâi fără nimic”, metode prin care agresorul încearcă să împiedice victima să plece sau să ceară ajutor.

Directoarea „Coaliției Naționale Viață fără Violență” anunță o creștere cu aproximativ 30% a adresărilor privind cazuri de violență împotriva fetelor și femeilor în organele de drept. Teleucă precizează că aproximativ 71% dintre femei trec, la un moment dat în viață, printr-o formă de violență, însă doar sub 11% raportează situațiile autorităților, ceea ce arată că numărul real al victimelor este mult mai mare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Numărul adresărilor pentru cazuri de violență în rândul femeilor a crescut cu 30%

#abuz psihologic #violenta #violenta femei

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.