Republica Moldova a mai renunțat la trei acorduri încheiate cu statele membre ale Comunității Statelor Independente (CSI). Proiectele de lege privind denunțarea acestora au fost votate de Parlament în lectura a doua.

Printre acordurile denunțate se numără cel privind călătoriile fără vize ale cetățenilor CSI, semnat în 1992. Autoritățile explică decizia prin necesitatea alinierii la recomandările Comisiei Europene și la politicile UE în domeniul vizelor. Măsura va afecta doar călătoriile cetățenilor moldoveni în Tadjikistan și Kârgâzstan, întrucât cu celelalte state CSI există acorduri bilaterale.

De asemenea, Parlamentul a denunțat un acord din 1998 privind impozitele indirecte la export și import între statele CSI, precum și un acord semnat în 1992, la Tașkent, ce viza plățile între organizațiile economice ale statelor membre.

Autoritățile precizează că prevederile acestor acorduri sunt depășite și nu mai sunt aplicabile. Până în prezent, Republica Moldova a denunțat în total 67 de acorduri cu CSI, în cadrul procesului de aliniere la standardele Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord #CSI #denunt

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.