Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

120 de vinuri premiate la Concursul Național „Vinul Moldovei”. Nouă producții au primit cea mai înaltă distincție

12 Dec. 2025, 19:44
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
12 Dec. 2025, 19:44 // Societate //  Realitatea.md

Cea de-a patra ediție a Concursului Național „Vinul Moldovei” a reconfirmat maturitatea și competitivitatea industriei vitivinicole din Republica Moldova. În acest an, producătorii locali au obținut în total 120 de medalii, dintre care nouă reprezintă cea mai înaltă distincție a competiției – Marea Medalie de Aur.

Potrivit organizatorilor, rezultatele reflectă nivelul tot mai ridicat al calității vinurilor moldovenești și contribuie la consolidarea poziției Republicii Moldova pe harta internațională a vinului. Vinurile care au obținut Marea Medalie de Aur au depășit pragul de 93 de puncte, fiind apreciate pentru complexitate, echilibru și rafinament.

Lista vinurilor distinse cu Marea Medalie de Aur include:
– Domeniile Davidescu – Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră 2021
– Vinuri de Comrat – Saperavi Bastardo Plai 2015
– DIVUS Winery – ORNIS 2019
– Gogu Winery – Metafora 2022
– Radacini Wines – Fiori Fetească Neagră 2019
– Cricova – Fetească Neagră Vin de colecție 2015
– Apriori Maestro – Secret Blend 2022
– Crama Mircești – Cuvee Rouge 2020
– Vinăria Javgur – Mariage Rouge 2021

Concursul „Vinul Moldovei” a fost organizat în conformitate cu normele Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), iar sistemul de evaluare utilizat a fost chiar mai strict decât cel aplicat în competițiile internaționale. Vinurile care au acumulat între 89 și 92,99 puncte au fost distinse cu Medalia de Aur, iar cele care au depășit 93 de puncte au primit Marea Medalie de Aur.

Ediția din 2025 a reunit un juriu format din 12 specialiști internaționali din 10 țări, printre care Master of Wine, oenologi și profesori universitari, cărora li s-au alăturat 13 experți locali. Aceștia au fost repartizați în comisii mixte, constituite conform standardelor OIV.

Juriul a evaluat în orb peste 300 de probe, incluzând vinuri liniștite, spumante, vinuri peliculare, cupaje complexe și divinuri, punând în valoare atât soiurile autohtone, cât și pe cele europene.

Concursul Național „Vinul Moldovei” are drept obiectiv promovarea vinurilor moldovenești și recunoașterea meritelor producătorilor care contribuie la dezvoltarea imaginii Republicii Moldova ca destinație vitivinicolă de referință. Competiția este organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și în parteneriat cu asociațiile producătorilor de vinuri cu Indicație Geografică Protejată și alte organizații de profil.

Rezultatele complete ale concursului pot fi consultate pe site-ul oficial wineofmoldova.com.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.