Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că revendicările sindicatelor din educație privind majorarea salariilor profesorilor sunt întemeiate, însă contextul bugetar actual nu permite satisfacerea acestora fără riscuri financiare. Potrivit oficialului, acceptarea cererilor în acest moment ar fi echivalentă cu „salarii pe datorie”, transmite BANI.MD.

„Solicitările sindicatelor privind majorările sunt pertinente. Am avut câteva consultări cu sindicatele la minister. Sper pentru bugetul din 2027 să avem consultări mult mai incluzive și să existe mai multe consultări. Acum, la 1 noiembrie am venit în funcție și a trebuit în scurt timp să facem și rectificarea și bugetul pentru 2026”, a declarat ministrul în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.

Gavriliță a explicat că discuțiile cu reprezentanții sindicatelor au avut loc, însă limitele bugetare nu permit, în prezent, majorări salariale fără a apela la împrumuturi.

„Am avut discuții cu sindicatele și colegii ne-au înțeles. Astăzi să facem aceste majorări ar însemna să le facem pe datorie. Ar fi greșit față de ei să ne împrumutăm de pe piață ca să facem aceste majorări”, a subliniat el.

Potrivit sursei citate, oficialul a reiterat angajamentul Guvernului de a reforma sistemul de salarizare în sectorul public printr-o nouă lege.

„Avem angajamentul ca până în ianuarie 2027 să avem o nouă lege a salarizării. Vom face tot posibilul ca ea să fie gata și mai devreme. Sperăm să intre în vigoare de la 1 septembrie. Noua lege a salarizării va veni cu corectări la principiul salarizării. De la 10 valori de referință în câțiva ani urmează să ajungem doar la 4”, a precizat Andrian Gavriliță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că astăzi, 16 decembrie, în instituțiile educaționale din întreaga țară va fi organizată o acțiune de sensibilizare și presiune sindicală, sub sloganul „Demnitate pentru Educație – Solidaritate pentru un viitor echitabil”. Acțiunea are loc în contextul în care Comisiile parlamentare discută proiectul Legii Bugetului, cadrele didactice și angajații din educație și cercetare cerând guvernării soluții urgente pentru problemele din sistem.

Flash-mob național! Ce vor face pe 16 decembrie toți profesorii din țară, nemulțumiți de mărimea salariilor

#educație #ministrul Finantelor #protest #salarii

Nivelul apei continuă să scadă în lacurile de acumulare Novodnestrovsk și Stânca-Costești, din cauza debitelor mici și a lipsei precipitațiilor. În ultima săptămână, în ambele lacuri a intrat mai puțină apă decât a fost deversată în Nistru și Prut.

În perioada 28 august – 3 septembrie, în lacul Novodnestrovsk din Ucraina au intrat, în medie, 33 de metri cubi de apă pe secundă. În același timp, în Nistru au fost deversați 60 de metri cubi pe secundă.

Din această cauză, nivelul apei din lac a scăzut cu 25 de centimetri și a ajuns la 111,72 metri. Potrivit autorităților, principalul motiv este lipsa ploilor în partea de sus a bazinului Nistrului.

Și în lacul Stânca-Costești situația este similară. În aceeași perioadă, aici au intrat în medie 14 metri cubi de apă pe secundă, iar în Prut au fost deversați 26 de metri cubi pe secundă. Nivelul apei din lac a scăzut astfel cu încă 28 de centimetri și a ajuns la 83,38 metri, anunță ministrul Mediului.

Autoritățile le cer oamenilor să folosească apa cu grijă, deoarece situația rămâne dificilă și în perioada următoare.

În același timp, sunt înlăturate barajele și construcțiile ilegale care împiedică circulația apei. Autoritățile continuă și lucrările de curățare și decolmatare a albiilor râurilor și verifică starea infrastructurii hidrotehnice.

Republica Moldova se confruntă cu o secetă severă, iar din 28 iulie este în vigoare stare de alertă hidrologică. În ultimele luni, Comisia Nistreană s-a întrunit de mai multe ori și a decis reducerea debitului de apă deversat din lacul Novodnestrovsk către Republica Moldova. Ultima dată, la 27 august, Chișinăul și Kievul au convenit ca, timp de două săptămâni, debitul să fie menținut la 60 de metri cubi pe secundă, după ce Ucraina a propus reducerea acestuia la 50 de metri cubi pe secundă.