Mai multe produse lactate au fost excluse de pe rafturile magazinelor după ce autoritățile au constatat utilizarea neconformă a termenului „bio” pe etichete. Măsura a fost aplicată în urma verificărilor privind respectarea legislației în domeniul etichetării produselor alimentare.

În cadrul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV, deputatul PAS Alexandr Trubca a subliniat că legea este explicită și nu permite folosirea termenilor „bio”, „eco” sau „organic” în lipsa respectării riguroase a standardelor de producție specifice.

„Legea spune foarte clar: nu poți să ai pe etichetă cuvântul eco, bio sau organic dacă produsul nu corespunde acestor rigori. Este o chestiune de corectitudine față de consumator, care trebuie să fie informat corect pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză”, a declarat Trubca.

Potrivit deputatului, utilizarea abuzivă a acestor denumiri creează o concurență neloială pe piață. El a explicat că produsele certificate bio presupun costuri de producție mai mari și, respectiv, prețuri mai ridicate, iar plasarea lor pe același raft cu produse convenționale etichetate nejustificat drept „bio” induce în eroare consumatorii.

„În mod firesc, cumpărătorul va alege produsul mai ieftin, crezând că are aceleași calități, ceea ce nu este adevărat”, a mai spus Trubca.

Potrivit legislației, denumirile „bio” și „eco” pot fi folosite doar pentru produse ce respectă standardele internaționale.

Precizăm că, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a dispus retragerea de pe rafturile magazinelor a unor produse lactate marcate drept „bio”, din cauza utilizării neconforme a termenilor „bio” și „eco”, în baza Legii nr. 237/2023 privind produsele ecologice și etichetarea acestora. Totodată, ANSA a somat producătorul să modifice etichetele sau să le acopere pe cele deja ambalate, pentru a nu induce consumatorii în eroare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bio #eco #organic #produse

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.