Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a revenit cu explicații privind statutul juridic al Arcului de Triumf, respingând afirmațiile potrivit cărora monumentul ar aparține Primăriei sau ar fi gestionat exclusiv de autoritatea locală. Declarațiile au fost făcute atât într-o postare publicată pe Telegram, cât și în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8.

„Am pus punct și la un alt fals: cui aparține și la balanța cărei instituții este Arcul de Triumf. Atunci când afirm ceva, mă bazez pe informații și date concrete”, a scris Ion Ceban pe Telegram. Edilul a adăugat că își dorește „să facă mult mai mult pentru oraș”, însă a subliniat că, în lipsa sprijinului, măcar să nu existe „încercări intenționate de a încurca”.

În intervenția sa televizată, Ion Ceban a calificat drept „minciună” afirmațiile potrivit cărora Arcul de Triumf ar fi proprietate municipală.

„Monumentul «Porțile Sfinte», cunoscut și ca Arcul de Triumf, face parte din punct de vedere juridic din ansamblul Catedralei. Este un obiect de patrimoniu cultural, protejat de stat, inclus în registrul monumentelor ocrotite de stat, aprobat prin hotărâre a Parlamentului”, a declarat acesta.

Potrivit primarului, conform legislației în vigoare, monumentele de importanță națională și terenurile aferente acestora sunt obiecte ale proprietății publice a statului.

„Ansamblul Catedralei aparține Republicii Moldova. Din normele legale rezultă clar că administrația publică locală nu poate lua decizii privind alocarea de fonduri din bugetul municipal pentru reconstrucția acestui obiect imobiliar”, a spus Ceban.

Disputa privind Arcul de Triumf a apărut în contextul unor declarații publice contradictorii legate de apartenența juridică a monumentului și de responsabilitatea pentru administrarea și finanțarea acestuia. Controversa s-a accentuat pe fundalul discuțiilor despre lucrări de amenajare, iluminat și eventuală restaurare a monumentului din centrul capitalei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Arcul de Triumf #Ion Ceban

Companiile Turbo Energy Power și MASS denunță licitația pentru construcția stației de epurare de la Soroca. Consorțiul solicită o verificare tehnică independentă, înainte ca procedura să meargă mai departe. Miza este una de ordinul milioanelor. Reprezentanții celor două companii susțin că oferta declarată câștigătoare este cu peste 700 de mii de euro mai scumpă, ceea ce înseamnă aproximativ 14 milioane de lei. Potrivit consorțiului, avantajul tehnic care ar fi decis licitația se bazează pe indicatori privind consumul de energie pe care aceștia îi consideră imposibil de atins în condiții reale de funcționare.

Într-o conferință de presă la IPN, managerul de proiect al Turbo Energy Power, Grigore Tentiuc, a declarat că demersurile nu urmăresc blocarea proiectului, ci verificarea modului în care a fost evaluată oferta câștigătoare. Potrivit lui, municipiul Soroca are nevoie de o stație modernă de epurare, însă proiectul trebuie realizat în baza unor parametri tehnici care pot fi confirmați în condiții reale de exploatare.

Acesta a explicat că ofertantul desemnat câștigător a obținut 98,99 puncte din 100 la componenta tehnică, în timp ce asocierea reprezentată de Turbo Energy Power a acumulat 33,15 puncte. Potrivit acestuia, diferența a fost determinată în mare parte de consumurile de energie declarate de ofertanți, un consum mai redus aducând un punctaj tehnic mai mare.

Reprezentantul companiei a adus drept exemplu consumul declarat pentru pomparea apelor uzate la o înălțime de aproximativ 45 de metri. Potrivit calculelor prezentate de consorțiu, oferta câștigătoare ar prevedea un consum de aproximativ 0,081-0,085 kWh pentru un metru cub de apă, în timp ce energia minimă teoretică necesară ar fi de aproximativ 0,12 kWh, chiar înainte de luarea în calcul a pierderilor și a randamentului instalațiilor. Consorțiul clasat pe locul doi a declarat, în schimb, un consum de aproximativ 0,3 kWh pentru un metru cub, transmite IPN.

Tentiuc susține că acceptarea unor asemenea parametri ar fi permis acordarea punctajului tehnic care a compensat diferența de preț dintre cele două oferte. Potrivit lui, dacă valorile invocate nu pot fi confirmate tehnic, statul riscă să achite cu peste 700 de mii de euro mai mult pentru proiect.

Reprezentantul consorțiului a precizat că au fost expediate demersuri către mai multe instituții, inclusiv către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, însă răspunsurile primite sunt considerate insuficiente. Totodată, managerul de proiect a declarat că situația a fost sesizată Centrului Național Anticorupție, iar reprezentanți ai consorțiului au fost audiați în calitate de martori. Potrivit acestuia, compania a fost informată că sesizarea sa privind presupuse fapte de corupție, abuz de serviciu și favorizare a fost transmisă organului de urmărire penală. Consorțiul solicită verificarea modului în care au fost acceptate valorile energetice și dacă acestea au fost supuse unei evaluări tehnice.

Avocata consorțiului, Cristina Smolevschi, a explicat că licitația, parte a unui proiect finanțat de Banca Mondială, nu este guvernată de mecanismul obișnuit al achizițiilor publice naționale. Potrivit acesteia, rezultatul nu poate fi contestat la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, astfel încât participanții nu dispun de traseul obișnuit de contestare și control judecătoresc aplicabil achizițiilor publice din Republica Moldova.

Smolevschi a declarat că, în aceste condiții, consorțiul a sesizat Președinția, Consiliul Național de Securitate, comisii parlamentare, Guvernul și Curtea de Conturi. Potrivit avocatei, demersurile au ajuns în cele din urmă la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care a comunicat că procedura s-a desfășurat legal și transparent. Reprezentanta consorțiului susține însă că autorităților nu li s-a cerut desemnarea unui alt câștigător, ci verificarea procedurii și a parametrilor care au stat la baza evaluării.

În consecință, consorțiul solicită suspendarea semnării contractului până la verificarea independentă a consumurilor energetice declarate de ofertantul câștigător și a modului în care acestea au fost evaluate. De asemenea, cere continuarea investigațiilor CNA, audierea persoanelor implicate în procesul de evaluare și informarea Băncii Mondiale despre situația semnalată. Reprezentanții consorțiului propun ca verificarea tehnică să fie realizată de experți independenți, inclusiv specialiști ai Universității Tehnice a Moldovei, companii specializate sau experți internaționali.