Pe 21 decembrie 2025 are loc solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi a anului, care marchează începutul iernii astronomice. Această zi este momentul anului în care întunericul atinge maximul și începe să cedeze luminii, din punct de vedere metaforic. Este cea mai lungă noapte, iar după acest moment, ziua crește treptat.

Solstițiul de iarnă reprezintă ziua cu cel mai scurt interval de lumină naturală și marchează începutul iernii astronomice. În 2025, acest moment are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, ora Moldovei.

De azi înainte, zilele se vor lungi treptat, iar nopțile se vor scurta până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026. Iarna meteorologică începe pe 1 decembrie, însă cea astronomică pornește la solstițiu, când Soarele atinge cel mai jos punct de pe cer în emisfera noastră.

Razele solare cad atunci cel mai oblic, din cauza înclinării Pământului.

Soarele ajunge aproape de Tropicul Capricornului, la o latitudine de circa 23°27′ sud. Răsăritul și apusul se deplasează spre sud, rezultând cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte.

Solstițiul are o semnificație nu doar științifică. Oamenii din vechime îl vedeau ca o renaștere a luminii. După noaptea lungă, zilele se măresc, iar speranța revine.

De aceea, multe culturi îl leagă de sărbători ale luminii și de începuturi noi.

Tradiții și obiceiuri

Solstițiul de iarnă a fost considerat dintotdeauna un moment special. În Mesopotamia antică, se ținea un festival de 12 zile pentru zeul Marduk.

În mitologiile europene păgâne, noaptea solstițiului simboliza nașterea Soarelui de către o Mare Zeiță. Romanii sărbătoreau Saturnaliile, dedicate zeului Saturn.

Construcții antice au evidențiat cât de important este solstițiul. La Stonehenge, soarele răsare exact între pietre în ziua solstițiului. La Newgrange, razele pătrund în camera principală a mormântului doar în dimineața solstițiului.

Și în România există dovezi de interes pentru solstițiu. La Sarmizegetusa Regia, s-a descoperit un calendar solar din andezit.

Sanctuarele dacice erau aliniate după pozițiile Soarelui la solstiții și echinocții. În tradiția populară, acest moment reprezenta lupta dintre lumină și întuneric, între bine și rău.

Superstiții

Astăzi, 21 decembrie, nu uita de superstițiile asociate acestei zile de Solstițiu de iarnă.

Nu rămâne singur noaptea: se credea că singurătatea atrage singurătate tot anul.

Gânduri bune: oamenii trebuiau să păstreze mintea limpede și inima deschisă. Cine era supărat, va purta energia negativă în anul următor.

Focul alungă întunericul: aprinderea focurilor sau lumânărilor simboliza curățare, speranță și reînnoire.

Dărnicia aduce lumină: gesturile de generozitate aduceau noroc și protecție.

Culorile simbolice: galben, portocaliu sau auriu atrăgeau energii bune; verdele, prin crenguțe de brad sau vâsc, proteja familia și simboliza viața.

Cum să marchezi solstițiul

Chiar și azi, solstițiul poate fi sărbătorit simplu prin cele mai simple moduri, dar care, din punct de vedere spiritual, pot fi foarte utile.

Aprinde o lumânare pentru întoarcerea Soarelui și alungarea întunericului.

Curăță și organizează spațiul pentru a face loc noilor începuturi.

Scrie dorințe pe hârtie pentru anul care vine.

Decorează cu lumini și verdeață: felinare, crenguțe de brad sau vâsc pentru speranță și protecție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#astronomie #fenomen #solstitiul de iarna

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.