Emisarul special al Kremlinului, Kirill Dmitriev, i-a raportat președintelui rus Vladimir Putin rezultatele discuțiilor cu delegația americană de la Miami privind Ucraina, potrivit rbc.ua.

În același timp, secretarul de presă al liderului de la Moscova, Dmitri Peskov, a refuzat să dezvăluie conținutul documentelor pe care Dmitriev le-ar fi adus din Statele Unite, care se referă la soluționarea conflictului din Ucraina.

„Încă mai credem, chiar și în această etapă, că orice comunicare prin intermediul mass-media este extrem de nepotrivită. Prin urmare, nu vom discuta despre ce a adus Dmitriev și cu siguranță nu vom discuta despre asta prin intermediul presei”, a declarat Peskov.

Dmitri Peskov a adăugat că Moscova va „continua contactele cu Statele Unite prin canalele existente” în viitorul apropiat și că poziția Rusiei cu privire la înțelegere va fi formulată pe baza informațiilor primite de la Dmitriev.

Întâlnirile dintre Dmitriev și delegația americană, formată din trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au avut loc pe 20 și 21 decembrie la Miami, Florida.

Kremlinul a declarat că „parametrii cheie ai poziției agresorului” privind soluționarea conflictului din Ucraina au fost deja comunicați părții americane. Totuși, Ucraina continuă să insiste pe respectarea suveranității și integrității teritoriale, prezentate în cele 20 de puncte ale planului de pace dezvăluite de președintele Volodimir Zelenski.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că Dmitriev i-a raportat lui Putin „rezultatele călătoriei în fiecare detaliu”. Pe baza acestor rapoarte, Moscova va stabili următorii pași în discuțiile cu Washingtonul, însă detaliile rămân nedezvăluite public. Anterior, Dmitriev a anunțat că următoarea rundă de negocieri va avea loc la Moscova, dar Ucraina și aliații săi subliniază necesitatea unui dialog transparent și echilibrat pentru a asigura respectarea drepturilor și intereselor ucrainenilor.

În paralel, planul de pace dezvăluit de Zelenski conține referințe la alte documente și acorduri potențiale, menite să consolideze securitatea Ucrainei și să prevină agresiunea rusă, inclusiv prin garanții de securitate internaționale și sprijin economic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Planul de pace al Ucrainei: Zelenski publică lista completă a celor 20 de puncte

#plan de pace #război Ucraina #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.