În premieră pentru Republica Moldova, angajatorii pot oferi salariaților, începând cu anul 2026, tichete de vacanță sau pot compensa cheltuielile pentru odihnă în structurile de primire turistică din zonele rurale ale țării, în baza modificărilor operate la Codul fiscal.

Potrivit deputatei PAS Victoria Belous, mecanismul este destinat să sprijine dezvoltarea turismului rural și să ofere beneficii suplimentare salariaților, printr-un instrument fiscal flexibil pentru angajatori.

Angajatorii au două opțiuni: fie să procure tichete de vacanță pentru salariați, fie să contracteze direct pensiunile turistice sau să compenseze cheltuielile suportate de angajați pentru cazare în mediul rural. „Odihna salariaților urmează a fi doar în structurile de primire turistică din zonele rurale ale Republicii Moldova”, a subliniat Victoria Belous.

Cheltuielile aferente tichetelor de vacanță și compensărilor pentru odihnă sunt deductibile fiscal în limita a 50% din salariul mediu lunar pe economie, raportat la un salariat. Pentru anul 2026, acest plafon constituie 8.700 de lei.

În această limită, sumele nu sunt supuse impozitului pe venit și nici contribuțiilor de asigurări sociale sau primelor de asigurare medicală. Partea care depășește plafonul stabilit va fi tratată fiscal ca venit salarial și va fi impozitată conform regulilor generale.

Legea nu stabilește limite pentru valoarea minimă sau maximă a unui tichet și nu obligă angajatorii să aleagă o singură formă de sprijin, acestea putând fi utilizate concomitent, cu respectarea plafonului anual.

Tichetele pot fi acordate atât la locul de muncă de bază, cât și în cazul cumulului de funcții, iar termenul de valabilitate al acestora este de un an de la data emiterii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #tichete de vacanță

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.