Temperaturile scăzute din ultimele zile au favorizat formarea unui strat de gheață pe râurile și lacurile din Republica Moldova, însă acesta rămâne subțire și instabil. În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) atenționează populația asupra riscurilor pe care le implică deplasarea sau desfășurarea activităților pe suprafața înghețată a bazinelor acvatice.

Potrivit prognozei hidrologice emise de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, până pe 3 ianuarie se vor menține formațiuni de gheață pe majoritatea râurilor mici, pe unele lacuri, precum și pe anumite sectoare ale râurilor Nistru și Prut.

IGSU subliniază că, deși temperaturile scăzute favorizează apariția podului de gheață, acesta nu este suficient de rigid pentru a susține greutatea unei persoane, mai ales în condițiile variațiilor de temperatură din ultima perioadă.

În acest context, salvatorii recomandă evitarea aglomerării de persoane pe gheață și a efectuării mai multor găuri apropiate, care pot slăbi structura acesteia. Cei care aleg, totuși, să meargă la pescuit la copcă sunt îndemnați să fie echipați corespunzător, inclusiv cu vestă de salvare și frânghie de intervenție.

Totodată, autoritățile atrag atenția asupra necesității supravegherii stricte a copiilor și adolescenților și le cer adulților să nu permită aflarea acestora pe gheața subțire sau în apropierea bazinelor acvatice.

În caz de pericol, oamenii sunt îndemnați să apeleze Serviciul de Urgență 112.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bazine acvatice #IGSU #inghet #risc

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.