Mai multe drumuri din Bulgaria rămân blocate sau cu trafic îngreunat din cauza zăpezii și gheții, în urma ninsorilor abundente din ultimele zile, potrivit informațiilor transmise de Novinite.

Condițiile rutiere continuă să fie dificile la nivel național, pericolele specifice iernii afectând circulația pe numeroase tronsoane ale rețelei rutiere republicane din Bulgaria. Agenția pentru Infrastructură Rutieră din Bulgaria (RIA) a anunțat că a mobilizat 490 de utilaje de deszăpezire pentru curățarea și tratarea drumurilor, fiind aplicate amestecuri antigivrante pentru a preveni accidentele cauzate de temperaturile scăzute și carosabilul înghețat.

Mai multe secțiuni de drum au fost închise temporar din cauza ninsorilor abundente, a vizibilității reduse și a vehiculelor blocate. Tronsonul Byala Slatina–Knezha a fost închis până târziu în cursul serii, iar traficul pe drumul Ruse–Byala a fost restricționat temporar pentru camioanele de peste 12 tone. De asemenea, au fost înregistrate întârzieri pe ruta Varna–Dobrich, iar circulația dintre Veliko Tărnovo și Pavlikeni a fost oprită temporar după ce un camion s-a răsturnat pe carosabil.

Directorul Centrului de Situație și Management al Traficului din cadrul RIA, Miroslav Țenov, a declarat că „situația de pe întreaga rețea rutieră republicană este normală pentru condițiile de iarnă”.

„Toate companiile de întreținere sunt complet mobilizate și se află sub strictă supraveghere, iar drumurile sunt curățate și securizate pentru un trafic sigur”, a mai spus acesta.

Țenov a precizat că drumul Oryahovo–Knezha rămâne închis ca măsură de precauție, din cauza riscului de acumulare suplimentară de zăpadă și a blocării vehiculelor. Șeful departamentului din cadrul Centrului de Situații, Alexander Penkov, a confirmat că ruta Troyan–Karnare este închisă vehiculelor grele de marfă și anumitor categorii de autovehicule.

Autoritățile folosesc sisteme de supraveghere video la nivel național pentru a monitoriza în timp real starea drumurilor și eficiența operațiunilor de deszăpezire.

Experții atrag atenția asupra pericolului poleiului, mai ales după nopți cu temperaturi sub zero grade. Directorul Administrației Regionale a Drumurilor din Veliko Tărnovo, Ventsislav Angelov, a explicat că poleiul este „un strat subțire, aproape invizibil, de gheață, care seamănă cu asfaltul ud”. Potrivit acestuia, poleiul reduce semnificativ aderența și crește riscul de derapaj, în special în curbe și la frânare, formându-se de obicei atunci când umezeala îngheață în jurul valorii de zero grade Celsius.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zonele montane din centrul Bulgariei, precum Pasul Republicii, sunt atent monitorizate din cauza riscului ridicat de alunecare.

#Bulgaria #drumuri blocate #ninsori #trafic suspendat

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.