Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Medicamentele ar putea deveni mult mai scumpe în Europa

11 Ian. 2026, 14:19
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
11 Ian. 2026, 14:19 // În Lume //  Realitatea.md

Producătorii mondiali de medicamente caută în 2026 prețuri mai mari pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă în Europa, după ce anul trecut au fost nevoiți să reducă prețurile în SUA, sub presiunea președintelui Donald Trump. Măsura ar putea amâna lansarea unor tratamente inovative în țări europene, limitând accesul pacienților, scrie adevărul.ro.

În 2025, companii precum Pfizer, Eli Lilly și AstraZeneca s-au angajat, în cadrul mai multor evenimente organizate la Casa Albă, să reducă prețurile medicamentelor noi din SUA, astfel încât acestea să fie aliniate cu cele din alte țări dezvoltate. Trump a subliniat că alte state bogate ar trebui să plătească mai mult pentru medicamente, pentru a permite scăderea prețurilor pe piața americană.

Statele Unite și Marea Britanie au ajuns la un acord prin care britanicii beneficiază de reduceri tarifare, în schimbul creșterii cu 25% a prețului net pentru medicamentele americane noi, potrivit Reuters.

Prețuri mai mari în Europa, contra accesului rapid la medicamente noi

Sebastian Guth, director operațional al diviziei farmaceutice Bayer și membru al consiliului de administrație al unui grup de lobby al industriei americane, a explicat că liderii europeni sunt dispuși să revizuiască politicile de stabilire a prețurilor, dacă acest lucru ar facilita accesul rapid la tratamente noi.

„Dacă ne uităm la medicamentele inovatoare care au fost lansate și aprobate în ultimii 10 ani, americanii au acces la 80% dintre acestea, în timp ce europenii au acces la mai puțin de 50%. Există o întârziere structurală foarte semnificativă în Europa”, a spus Guth.

Țările europene plătesc, în medie, cu o treime mai puțin decât SUA, deoarece sistemele lor naționale de sănătate negociază prețurile medicamentelor și pot amâna achizițiile pentru a obține costuri mai bune. Marshall Gordon, analist senior în domeniul sănătății la ClearBridge Investments, a explicat că presiunea asupra politicienilor europeni pentru creșterea prețurilor „nu se va traduce imediat în costuri mai mari. Nu poți forța europenii să cheltuiască brusc mai mult. Dar aceste acorduri le conferă companiilor putere de negociere”.

Avertismente și concesii ale industriei farmaceutice

Mai mulți producători importanți, printre care AstraZeneca, Novartis și Sanofi, au avertizat că Europa riscă să piardă accesul la medicamente noi, dacă guvernele nu schimbă modul în care sistemele de sănătate evaluează și plătesc aceste tratamente.

„Am văzut deja progrese cu acordul dintre SUA și Marea Britanie anunțat la sfârșitul anului trecut și este încurajator să vedem că administrația Trump continuă această colaborare cu alte națiuni pentru a aborda problema profitului nejustificat obținut de alte țări din inovațiile americane”, a declarat Sarah Ryan, purtător de cuvânt al organizației PhRMA.

În 2025, 14 companii farmaceutice au încheiat acorduri cu administrația Trump pentru a reduce prețurile unor medicamente vândute către Medicaid și pentru pacienții care plătesc în numerar. În schimb, acestea au primit o scutire de trei ani de la amenințarea aplicării unor tarife ridicate pentru produsele lor.

Posibile întârzieri ale lansărilor în Europa

Gareth Powell, șeful departamentului de investiții în domeniul sănătății la Polar Capital, a avertizat că unele medicamente noi ar putea fi lansate mai întâi în SUA și amânate în Europa.

„Asta ar putea însemna că, cel puțin pentru câțiva ani, până la sfârșitul mandatului lui Trump, aceste produse pur și simplu nu vor fi lansate în Europa”, a spus Powell.

Un lobbist din Washington a subliniat că guvernele europene sunt puțin dispuse să facă concesii majore Statelor Unite, mai ales în contextul unor decizii controversate ale administrației Trump, cum ar fi tentativa de a cumpăra Groenlanda.

„Nu este ca și cum administrația Trump ar fi făcut o serie de lucruri care i-au făcut pe europeni fericiți și dispuși să fie amabili cu el. El îi antagonizează”, a completat acesta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking