Generațiile Z și Y (milenialii), sau persoanele cu vârste cuprinse între 14-29 ani și între 30-45 ani, sunt mai predispuși să reducă timpul petrecut în fața ecranelor comparativ cu generațiile mai în vârstă, cum ar fi boomerii care au între 62-80, potrivit unui studiu recent realizat în Statele Unite. Cercetarea, care a inclus un eșantion de 2.000 de americani, arată că 50% dintre respondenți au declarat că încearcă în mod conștient să se deconecteze digital și să petreacă mai puțin timp pe ecrane, din motive legate de starea de bine.

Datele indică diferențe clare între generații. Aproximativ 63% dintre respondenții Z și 57% dintre Y spun că se deconectează mai des, comparativ cu 42% dintre cei din generația X (vârstele între 46-61 ani) și 29% dintre boomeri. Studiul, realizat de Talker Research la solicitarea ThriftBooks, arată că tinerii sunt, de asemenea, mai predispuși să își stabilească intervale zilnice fără ecrane. Un astfel de obicei a fost raportat de 54% dintre membrii Z și de 43% dintre Y, față de 33% dintre respondenții din X și 22% dintre boomeri.

Respondenții au explicat că deconectarea digitală îi face să se simtă mai productivi (42%), mai prezenți alături de cei apropiați (33%) și mai conștienți de activitățile din viața de zi cu zi (36%). În situațiile în care petrec prea mult timp în fața ecranelor, participanții la studiu au menționat stări, precum copleșirea (25%), anxietatea (22%), iritabilitatea (18%) și nemulțumirea față de propria viață (19%).

Potrivit datelor, în medie, 70% din timpul petrecut online este asociat cu sentimente de deconectare și singurătate, mai degrabă decât cu o conexiune autentică.

Pe fondul acestor percepții, 84% dintre americani au declarat că au integrat în rutina zilnică obiceiuri de tip „analog”, care presupun utilizarea unor instrumente non-digitale și un ritm de viață mai lent. Printre cele mai frecvente astfel de obiceiuri se numără scrierea notițelor într-un caiet (32%), cititul cărților tipărite (31%), folosirea calendarelor pe hârtie (28%), jocurile fizice, precum board games sau puzzle-uri (27%) și utilizarea ceasurilor deșteptătoare clasice (27%). Alte activități menționate includ scrierea scrisorilor pe hârtie (23%), folosirea agendelor fizice (20%), purtarea ceasurilor de mână (17%), ascultarea discurilor sau CD-urilor (17%) și utilizarea camerelor foto dedicate în locul telefoanelor mobile (12%).

Mai mult de trei sferturi dintre participanți (77%) au declarat că, odată cu înaintarea în vârstă, conștientizează tot mai mult importanța timpului petrecut în lumea reală, în detrimentul celei online. Pentru 66% dintre respondenți, această schimbare se reflectă în adoptarea unui stil de viață mai lent, axat pe atenție și calitate, tendință în care tinerii Z (71%) și Y (70%) se află din nou în frunte.

Atunci când caută o pauză de la mediul online, respondenții spun că aleg activități ca timpul petrecut cu familia și prietenii (51%), ieșirile în aer liber (41%), cititul (32%) și hobby-urile practice (31%).

În ceea ce privește cititul, participanții au menționat că această activitate îi face să se simtă mai relaxați (46%), stimulați mental (32%) și mai ancorați în prezent (27%), comparativ cu timpul petrecut online. Studiul arată că 70% dintre americani intenționează să citească mai mult în 2026, iar aproape jumătate dintre respondenți (49%) spun că vor să acorde prioritate cărților tipărite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#studiu #telefoane #tineri

Aproape jumătate dintre cei chestionați în cadrul unui sondaj online consideră că banii publici sunt gestionați ineficient în Moldova. Datele au fost prezentate în cadrul Barometrului încrederii în finanțele publice lansat de Asociația FINEDU Moldova, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, transmite IPN.

Potrivit lui Marius Braga, manager de proiect FINEDU Moldova, 48% dintre respondenți declară că au puțină încredere sau deloc în modul de gestionare a finanțelor publice din Moldova. Totodată, el a menționat că, față de acum trei ani, o mare parte dintre participanți au indicat că încrederea a crescut. Marius Braga a spus că exercițiul reprezintă prima încercare de măsurare a încrederii în finanțele publice, care ar putea fi repetată anual, astfel încât rezultatele să permită urmărirea evoluției percepțiilor în timp.

Ministra finanțelor, Victoria Belous, a spus că instituția încearcă să îmbunătățească modul în care comunică informațiile despre gestionarea banilor publici, astfel încât acestea să fie mai accesibile. Oficiala a subliniat că transparența trebuie însoțită de o gestionare responsabilă a banilor publici, astfel încât fiecare leu colectat din impozite și taxe să fie direcționat către cheltuieli cu impact cât mai mare asupra cetățenilor.

Participanții au indicat trei direcții principale care le-ar crește încrederea în modul în care sunt cheltuite finanțele publice: mai multă transparență – 63%, utilizarea mai eficientă a banilor publici – 53% și rezultate mai clare ale cheltuielilor publice – 45%. Totodată, puțin peste 60% dintre participanți consideră că digitalizarea contribuie la îmbunătățirea gestionării finanțelor publice.

Sondajul a fost realizat în baza unui chestionar online la care au participat 178 de persoane, majoritatea din regiunea Centru și Chișinău. Barometrul a fost prezentat la Forumul privind guvernanța finanțelor publice organizat de Ministerul Finanțelor și FINEDU Moldova, cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.