Un nou trend se impune în rândul fondatorilor de companii și directorilor executivi: somnul de calitate. După ani în care lipsa somnului era văzută ca o virtute în mediul corporatist, tot mai mulți lideri de top își reconsideră prioritățile și investesc timp, bani și atenție în odihnă, scrie Cancan.md.

Peter Barsoom, fost executiv la Morgan Stanley și actual CEO al unei companii de cannabis, recunoaște că obișnuia să doarmă doar trei ore pe noapte. Astăzi, el se declară un adept convins al somnului sănătos, petrecând între șase și opt ore în fiecare noapte în compania aplicației Calm.

Schimbarea lui Barsoom reflectă o transformare mai amplă în mentalitatea C-suite-ului global. Economia somnului este estimată la peste 500 de miliarde de dolari, incluzând produse precum inele inteligente, măști pentru somn, aplicații mobile și saltele ultra-performante.

Daniel Ramsey, CEO al MyOutDesk, admite că a fost prins și el în capcana „hustle culture”, dar spune că prioritizarea somnului l-a ajutat să fie un lider mai eficient și un tată mai prezent. Acum, își monitorizează somnul zilnic și evită supraîncărcarea mentală seara.

Alți lideri de companii, precum Arianna Huffington (Thrive) sau Tom Pickett (Headspace), susțin că rutina de somn este esențială pentru productivitate și sănătate mintală. Huffington a ajuns să își schimbe complet stilul de viață după ce a leșinat din cauza epuizării.

Inclusiv Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a afirmat public că somnul de opt ore pe noapte îl ajută să ia decizii de calitate, considerând că randamentul unui executiv este strâns legat de claritatea mentală.

Wendy Troxel, cercetătoare în somn și autoare a unei cărți de specialitate, confirmă această schimbare de paradigmă. În primii ani ai carierei sale, spunea că era o provocare să convingi liderii de importanța somnului. Astăzi, somnul este considerat un instrument strategic de performanță.

Somnul a devenit și un simbol de statut. Inelele OURA, saltele de 20.000 de dolari și gadgeturi de urmărire a somnului sunt noile „bijuterii” ale elitei corporatiste. CEO-ul Daniel Ramsey, de exemplu, investește mii de dolari în tehnologie pentru somn, de la bandă pentru gură până la paturi inteligente.

Această obsesie nu este limitată la generațiile mai în vârstă. Tinerii din Gen Z promovează „sleepmaxxing”-ul pe TikTok, testând mocktailuri somnifere, playlisturi liniștitoare și produse pentru optimizarea somnului.

Amrita Bhasin, CEO în vârstă de 24 de ani al unei companii AI, spune că renunță la cultura hackathon-urilor pentru a-și proteja sănătatea pe termen lung. Ea cheltuie în jur de 150 $ lunar pe produse de somn și susține că odihna e o prioritate strategică.

Totuși, experții avertizează că excesul de tehnologie poate produce anxietate în jurul somnului, fenomen cunoscut sub numele de „orthosomnie”. Troxel atrage atenția că cele mai eficiente metode rămân gratuite: menținerea unui program constant, evitarea ecranelor înainte de culcare și crearea unui mediu răcoros și întunecat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bogătași #somn

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.