Președintele american Donald Trump a stârnit controverse după ce a publicat pe platforma sa Truth Social o fotografie care părea să-l prezinte drept „președinte interimar al Venezuelei”, scrie Mediafax.

Imaginea este realizată sub forma unei pagini Wikipedia editate și îl afișează pe Trump cu portretul său oficial, menționând atât mandatele sale de al 45-lea și al 47-lea președinte al Statelor Unite, cât și funcția de „președinte interimar al Venezuelei”. Potrivit CNBCTV18, această informație nu apare pe pagina oficială de Wikipedia și nici în registrele publice.

Postarea vine la mai bine de o săptămână după ce, la începutul lunii ianuarie, Statele Unite au desfășurat o operațiune militară în Venezuela, în urma căreia președintele venezuelean Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați de forțele speciale americane și transportați la New York pentru a răspunde în fața justiției pentru acuzații de trafic de droguri și alte capete de acuzare formulate de SUA.

După încheierea operațiunii, Trump a anunțat public capturarea lui Maduro și a declarat că Statele Unite vor „conduce țara… până când vom putea realiza o tranziție sigură, adecvată și judicioasă”, sugerând că implicarea americană ar urma să includă și măsuri de stabilizare a economiei venezuelene.

În prezent, funcția de președinte interimar al Venezuelei este deținută de Delcy Rodríguez.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#presedinte interimar #Trump #Venezuela

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.