Adunarea Populară a Găgăuziei a decis să păstreze denumirea „Comisia Electorală Centrală” pentru organul electoral de la Comrat, deși Cancelaria de Stat a cerut schimbarea acesteia în „Consiliul Electoral Central”, conform Codului Electoral al Republicii Moldova. Decizia a fost luată luni, când deputații au aprobat, din a doua încercare, și finanțarea instituției electorale. Totuși, există temeri că fondurile ar putea fi cheltuite inutil, în cazul în care instanța va anula hotărârea, iar alegerile vor fi amânate sau chiar invalidate, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.

Președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, a declarat că solicitarea Cancelariei de Stat este nejustificată și a avertizat că, dacă procesul electoral va fi compromis, responsabilitatea va reveni autorităților centrale.

În același timp, deputatul Mihail Jelezoglo a atras atenția că menținerea denumirii actuale poate oferi temei pentru contestarea hotărârii în instanță și pentru anularea ei, ceea ce ar face ca banii alocați pentru organizarea alegerilor să fie cheltuiți fără rezultat.

Vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu, a acuzat Cancelaria de Stat că ar încerca să blocheze alegerile invocând motive formale. El a propus ca termenii „Comisia Electorală Centrală” și „Consiliul Electoral Central” să fie considerați echivalenți, făcând trimitere la statutul special al Găgăuziei, însă deputații nu a susținut această idee.

În cele din urmă, Adunarea Populară a respins cererile Cancelariei de Stat și a aprobat alocarea a 4,3 milioane de lei pentru organizarea alegerilor și a încă 1,7 milioane de lei pentru întreținerea instituției electorale.

În opinia doctorului în drept Igor Ianac, diferența de denumire nu este una pur simbolică și poate duce la declararea ilegalității deciziilor APG. El susține că instanțele țin cont de prevederile Codului Electoral național, care stabilește denumirea „Consiliul Electoral Central”, iar folosirea termenului „Comisia Electorală Centrală” poate fi interpretată drept crearea unui organ care nu este prevăzut de lege – situație care a dus deja, în trecut, la anularea unor hotărâri ale Adunării Populare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alegerile din Găgăuzia riscă să fie amânate dacă bugetul nu este aprobat până pe 20 ianuarie

#alegeri #APG #Comisiei electorala

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.