Conform datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în unele țări europene au început a se înregistra cazuri de infecție cu virusul West Nile (VWN). Astfel, de la începutul sezonului de transmisie 2021 și până la 5 august, țările Uniunii Europene (UE) și ale Spațiului Economic European (SEE) au raportat 7 cazuri umane în Grecia (5) și Italia (2). Decese nu s-au înregistrat.

Mai mult, Digi relatează că la data de 7 august curent a fost înregistrat un caz de infecție cu virusul West Nile la o pacientă din județul Olt, România.

Astfel, ANSP menționează că în unii ani au avut loc izbucniri epidemice de această boală: a.a.1996 – România (251 cazuri), 1999 – Rusia, 2000 – Israel. Infecția cu VWN se înregistrează frecvent în țările din Africa, Asia, America de Nord. În Republica Moldova primul caz de această boală s-a înregistrat a.2019, mun. Cahul.

„Infecţia cu virusul West Nile se menține într-un ciclu enzootic între țânțari și păsări. Boala afectează, preponderent, păsările domestice şi cele sălbatice migratoare. Ca ţânţarii să devină vectori este necesar să se hrănească cu sânge provenit de la animale, îndeosebi de la păsări infectate. Păsările migratoare au un rol determinant în introducerea bolii în teritorii unde anterior nu a fost semnalată. Transmiterea virusului la oameni se realizează prin înţepătura ţânţarilor molipsiți”.

Molipsirea se mai poate produce în timpul transfuziilor de sânge, transplantului de țesuturi, celule sau organe de la un donator infectat cu VWN.

Simptomele mai frecvent întâlnite la oamenii bolnavi sunt asemănătoare gripei și includ: febra (38 – 40⁰C), dureri de cap, gât, muşchi şi articulaţii, conjunctivită, greţuri. În unele cazuri boala poate evolua cu forme mai grave –meningită, encefalită, meningoencefalită, inclusiv și decese. Cei mai afectaţi sunt copiii şi persoanele în vârstă.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, incidenţa infecţiei cu virusul West Nile este în raport direct cu condiţiile meteorologice și se datorează, îndeosebi, alternanţei zilelor ploioase cu cele caniculare, favorabile înmulţirii ţânţarilor.

Măsurile de profilaxie a infecţiei cu virusul WN includ:

monitorizarea stării de sănătate a păsărilor, informarea operativă a specialiștilor veterinari despre păsările bolnave, cadavrele de păsări;
limitarea contactului păsărilor domestice (rațe, gâște) cu cele sălbatice migratoare;
înlăturarea condiţiilor de dezvoltare a țânțarilor (schimbarea regulată a apei folosită pentru adăparea păsărilor, îndepărtarea acumulărilor temporare de apă, gunoiului menajer ş.a.);
montarea plaselor antimoschit la geamuri;
purtarea hainelor de culori deschise, cu mâneci lungi, pantalonilor lungi și șosetelor înalte, mai ales după lăsarea serii;
utilizarea substanţelor repelente;
deosebit de important este respectarea regulilor de protecție contra înțepăturilor de țânțari de către persoanele ce efectuează călătorii în zonele endemice cu risc înalt de molipsire.

În caz de suspecție a primelor semne de boală se va solicita operativ asistență medicală

De menționat că, în acest an, Republica Moldova nu a înregistrat cazuri de boală prin infecția cu virusul West Nile.

#sezonul de transmisie #virus #West Nile

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este, în prezent, mai mult o chestiune de securitate decât una de bunăstare economică, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. În același timp, el spune că ținta privind semnarea tratatului de aderare până în 2028 „rămâne în picioare”.

„Toamna asta Parlamentul trebuie să voteze 217 legi care fac parte din pachetul de angajamente ale noastre. Acum acesta este mesajul către toți colegii mei din ministere, din agenții și din Parlament: noi o să livrăm., o să facem imposibilul ca Republica Moldova, cel puțin pe partea noastră internă, să avem toate lucrurile făcute astfel ca să mergem în fața partenerilor și să spunem: „Vă rugăm frumos, astea au fost angajamentele, noi le-am onorat, din partea noastră am făcut tot posibilul, suntem sinceri în demersul nostru”, a declarat Grosu în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.

El a precizat că, după îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova, deciziile politice privind aderarea vor aparține statelor membre ale Uniunii Europene.

„Deci noi trebuie să facem tot posibilul și ținta 2028 rămâne în picioare. Este o chestiune mai mult de securitate la moment decât de bunăstare economică. Chiar dacă mi-aș dori să fie în capul mesei obiectivul de bunăstare economică și prosperitate în Republica Moldova. Acum securitatea, în cazul nostru, în cazul altor țări candidate din Est, e vorba de securitatea Republicii Moldova”, a mai spus liderul PAS.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Grosu a fost întrebat despre promisiunea privind semnarea tratatului de aderare până la sfârșitul anului 2028 și despre vocile care consideră că acest termen nu este realist.

Amintim că, PAS a anunțat, în toamna anului 2025, în cadrul campaniei pentru alegerile parlamentare, că își propune semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028. Formațiunea a inclus printre obiective și dublarea veniturilor populației active, valorificarea Planului de Creștere al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro, precum și creșterea economică de cel puțin 5% până în 2027.

În programul său electoral, PAS a mai promis finanțarea a 25 de mii de întreprinderi mici și mijlocii și stimularea unor investiții private de peste 4 miliarde de euro. Formațiunea a anunțat și măsuri pentru stabilizarea prețurilor la gaze și energie electrică și integrarea deplină a Republicii Moldova în piața energetică europeană.